Lumea la zi

Beijingul redefinește drepturile omului. Se intensifică presiunile asupra ONU

china discriminare sursa foto foreginpolicy.com
Sursa foto: foreginpolicy.com

Pe măsură ce Beijingul încearcă să evite o nouă cenzură în legătură cu politicile sale împotriva uigurilor și a altor minorități majoritar musulmane, se fac tot mai multe apeluri pentru măsuri mai dure. Diplomații și apărătorii drepturilor omului intensifică presiunile asupra Organizației Națiunilor Unite pentru a acționa cu privire la tratamentul aplicat de China uigurilor și altor grupuri etnice, în majoritate musulmane. În același timp, Beijingul încearcă să împiedice o examinare mai amănunțită a ceea ce se întâmplă în regiunea nord-vestică Xinjiang.

Apelul la acțiune a avut loc în momentul în care liderii mondiali au sosit la New York pentru reuniunea anuală a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite (AGONU) și la două săptămâni după ce Consiliul ONU pentru Drepturile Omului a constatat într-un raport istoric faptul că statul chinez a comis „crime împotriva umanității” în Xinjiang.

„Inacțiunea nu mai este posibilă”, a declarat Fernand de Varennes, raportorul special al ONU pentru drepturile minorităților, în cadrul forumului sponsorizat de Consiliul Atlantic și Human Rights Watch. „Dacă permitem ca acest lucru să rămână nepedepsit, ce fel de mesaj este propagat?”.

Jeffrey Prescott, adjunctul ambasadorului SUA la ONU, a sugerat că integritatea instituției este în joc în răspunsul său față de China.

„Modul în care sunt abordate aceste atrocități ține, în cele din urmă, de credibilitatea acestui sistem, de credibilitatea sistemului nostru internațional în sine. Este profund descurajant să vezi o țară care a fost atât de centrală în crearea sistemului modern al ONU și care se bucură de statutul său de membru permanent al Consiliului de Securitate, încălcându-și atât de profund angajamentele”, a spus acesta.

Din 2018, când Comitetul ONU pentru eliminarea discriminării rasiale a dezvăluit pentru prima dată că peste un milion de persoane erau deținute într-o rețea de centre de detenție din Xinjiang, academicieni, exilați și mass-media au dezvăluit abuzuri, de la munca forțată la separarea familiilor și distrugerea culturii și identității religioase a uigurilor, conform aljazeera.com.

Beijingul a recunoscut existența taberelor, despre care spune că sunt centre de formare profesională necesare pentru a face față „extremismului”.

China neagă acuzațiile

Beijingul a reacționat cu furie la publicarea raportului Consiliului pentru Drepturile Omului, numindu-l „un amalgam de informații false” și prezentându-l ca fiind o invenție pusă la cale de națiunile occidentale și de susținătorii acestora.

Guvernul chinez a emis propria sa replică de 122 de pagini, iar diplomații săi fac acum lobby pentru a încerca să prevină posibilitatea unei examinări suplimentare de către Consiliu a campaniei sale din Xinjiang. Ambasadorul Chinei la Geneva a amenințat cu faptul că va retrage cooperarea cu biroul pentru drepturile omului – fără a preciza și modul în care o va face.

Consiliul pentru Drepturile Omului se reunește la Geneva, în timp ce Adunarea Generală a ONU își ține reuniunea anuală la New York. În mod tradițional, Beijingul se uită la ONU, unde poate conta pe sprijinul țărilor cu care s-a împrietenit și, în multe cazuri, pe care le-a ajutat financiar, ca o contrapondere la blocurile conduse de SUA, cum ar fi G7, blocuri ce au devenit din ce în ce mai ostile față de China în ultimii ani.

China vede ONU ca pe un forum important pe care îl poate folosi pentru a-și promova interesele și obiectivele strategice și pentru a reforma ordinea globală”, a declarat Helena Legarda, de la Institutul Mercator pentru Studii Chineze din Berlin. În timp ce prezintă ONU drept un model de multilateralism, China respinge criticile sau deciziile pe care Partidul Comunist aflat la putere le consideră contrare intereselor sale.

China redefinește drepturile omului

Michelle Bachelet, fosta șefă a ONU pentru drepturile omului, a făcut presiuni încă din 2018 pentru „accesul neîngrădit” în Xinjiang. În cele din urmă a efectuat o vizită extrem de controlată în luna mai, deoarece Beijingul a făcut presiuni puternice pentru a bloca raportul ONU.

După ce biroul pentru drepturile omului și-a dezvăluit în cele din urmă concluziile la 31 august, diplomații chinezi au prezenat o declarație comună, despre care a spus că a fost susținută de 30 de țări, inclusiv Rusia, Coreea de Nord, Arabia Saudită și Venezuela, act ce a condamnat „dezinformarea” din spatele raportului și „concluziile eronate” pe care le-a tras.

La fel ca și Statele Unite, China se simte o anumită libertate de a ignora instituțiile ONU atunci când dorește: sub Donald Trump, SUA s-a retras din Consiliul pentru Drepturile Omului în 2018, acuzându-l de părtinire anti-Israel, în timp ce sub Joe Biden a revenit în acest an în acest organism format din 47 de membri.

De asemenea, la fel ca SUA, China își valorifică puterea pentru a obține ceea ce dorește și a împiedicat o anchetă a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) privind originile COVID-19, care a apărut în orașul său central Wuhan la sfârșitul anului 2019, înainte de a se răspândi în întreaga lume.

Ken Roth, fostul director executiv al Human Rights Watch, a declarat că președintele chinez Xi Jinping încearcă să redefinească ceea ce înseamnă drepturile omului, în parte prin prezentarea dezvoltării economice ca un criteriu cheie. Potrivit lui Roth, China, „mai mult decât orice alt guvern din trecut, încearcă să submineze sistemul ONU pentru drepturile omului” – prin presiuni asupra oficialilor ONU, prin represalii împotriva martorilor și prin încercarea de a mitui guvernele.

„Una dintre principalele lor priorități în acest moment, poate după Taiwan, este să evite condamnarea de către Consiliul pentru Drepturile Omului”, a spus Roth. Beijingul revendică insula autonomă Taiwan ca fiind a sa și nu a exclus folosirea forței pentru a prelua controlul asupra teritoriului.

Rob Roe, ambasadorul Canadei la Națiunile Unite, a declarat că reacția Chinei la investigația ONU nu a fost surprinzătoare și că sunt necesare noi acțiuni. „Trebuie să ne ocupăm de această chestiune. Trebuie să ne ocupăm de întrebarea despre ce alte sancțiuni vor fi necesare. Trebuie să ne ocupăm de întrebarea despre ce măsuri suplimentare ar putea fi luate pentru a răspunde la amploarea acestei crize”, a spus el.

Rayhan Asat, un avocat uigur care lucrează pentru Consiliul Atlantic și al cărui frate este încarcerat în Xinjiang, a îndemnat lumea să insiste pentru adoptarea unor măsuri, nu doar împotriva Chinei, ci și a companiilor care profită de pe urma abuzurilor acesteia.”Nu ar trebui să lăsăm guvernul chinez să scape, normalizând ceea ce a făcut statul”, a spus ea, „pentru că, în cele din urmă, aceasta este violență de stat”.