Pe 12 iulie, Beijingul a ripostat la acuzația NATO potrivit căreia China sfidează interesele și securitatea blocului și s-a opus oricărei încercări a alianței militare de a-și extinde amprenta în regiunea Asia-Pacific.
Într-un comunicat formulat cu fermitate, emis marți,11 iulie, la jumătatea summitului de două zile din capitala Lituaniană, Vilnius, NATO a declarat că Republica Populară Chineză (RPC) îi sfidează interesele, securitatea și valorile prin ,,ambițiile și politicile sale coercitive”.
China nu este un adversar al NATO
,,Republica Populară Chineză folosește o gamă largă de instrumente politice, economice și militare pentru a-și spori amprenta globală și a-și proiecta puterea, rămânând în același timp opacă în ceea ce privește strategia, intențiile și consolidarea sa militară”, au afirmat șefii de stat din NATO în comunicatul lor. ,,Operațiunile hibride și cibernetice malițioase ale RPC, precum și retorica sa de confruntare și dezinformarea vizează aliații și dăunează securității Alianței”, au mai adăugat șefii de stat din NATO.
Oficialii chinezi, pe lângă misiunile europene, au declarat marți, 11 iulie, într-o declarație, că în comunicatul despre China nu s-au ținut cont de fapte de bază, a denaturat poziția și politicile Chinei și a discreditat în mod deliberat China.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat reporterilor prezenți la summit că, deși China nu este un „adversar” al NATO, aceasta contestă din ce în ce mai mult ordinea internațională bazată pe reguli prin „comportamentul său coercitiv”.
Taiwanul este un membru responsabil și democratic al regiunii Indo-Pacific și este dispus să colaboreze cu partenerii cu vederi similare, precum Europa și Statele Unite, pentru a combate împreună coerciția și provocările din partea regimurilor autoritare.
Cine își întinde tentaculele
Printre participanții la summitul de două zile se numără și unii lideri din Asia-Pacific. Premierul japonez Fumio Kishida, care a participat pentru a doua oară la summit, a urmărit să reamintească alianței militare să acorde atenție riscurilor din Asia de Est, în timp ce președintele sud-coreean Yoon Suk Yeol a căutat o cooperare internațională mai profundă în materie de securitate, pe fondul creșterii amenințărilor nord-coreene și a tensiunilor legate de China.
În luna mai, Kishida a declarat că Japonia nu intenționează să devină membră NATO, chiar dacă NATO plănuia un birou la Tokyo, primul din Asia, pentru a facilita consultările în regiune.
Diplomații chinezi au declarat că astfel, China se opune în mod hotărât „mișcării spre est a NATO în regiunea Asia-Pacific” și a avertizat că orice acțiune care amenință drepturile Beijingului va fi întâmpinată cu un răspuns hotărât.
Răspunsul Chinei la afirmația dată de NATO
În comunicat, NATO a afirmat că China a încercat să controleze sectoarele tehnologice și industriale cheie, infrastructura critică, precum și materialele strategice și lanțurile de aprovizionare și că Beijingul și-a folosit, de asemenea, influența economică pentru a crea dependențe strategice și pentru a-și spori influența.
Agenția de știri chineză de stat Xinhua a ripostat, afirmând într-un raport că războaiele și conflictele care implică statele NATO sugerează că blocul reprezintă o „provocare gravă” pentru pacea și stabilitatea globală, potrivit reuters.com.
