Semnalele de alarmă au fost trase în toată lumea atunci când Silicon Valley Bank a picat, în primul trimestru al lui 2023. Acest lucru amintește de falimentul Lehman Brothers din 2007, care a prevestit criza financiară din 2008 – 2009.
După SVB, alte bănci au căzut rapid. Picajul Signature Bank și Silvergate Bank a zguduit Statele Unite ale Americii. Unda de șoc a ajuns până în Europa, unde Credit Suisse s-a prăbușit la rândul ei. Nici inflația nu a cruțat statul federal american. Nici Europa sau România. BNR a declarat inițial că România este în afara oricărei îngrijorări, dar a fost nevoită să recunoască faptul că vulnerabilitățile totuși există și sunt mari.
Ce spun experții despre criza financiară
Întrebat care este perspectiva lui, Radu Nechita, profesor al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, a făcut o analiză sumbră a situației. În primul rând, el s-a arătat critic față de deciziile pe care SUA le-a luat în gestionarea problemelor economice.
„Politicienii din SUA au «rezolvat» criza de acum mărind criza care va să vină. Deci au amânat problema și au amplificat-o, au aruncat-o în viitor. Este exact ceea ce fac politicienii mereu: rezolvă problema de acum, temporar, chiar dacă asta înseamnă probleme mult mai mari în viitor. Aici nu e vorba de Biden sau de o persoană anume, pentru că în democrație nu e ca în dictaturile din Coreea de Nord sau Rusia, unde un Putin sau alți dictatori își distrug propriile țări. În democrație, e vorba de politicienii, mai mulți la număr, care iau uneori deciziile greșite”, arată profesorul Nechita.
Tot deciziile greșite pe plan politic reprezintă principala lui îngrijorare și în viitorul apropiat al economiei mondiale:
„Mă tem mai mult decât de criză de reacțiile politicienilor la falimentele bancare. Mă tem că tendința este ca ei să arate că fac ceva, înainte de a pricepe ce s-a întâmplat. Deja am văzut interpretări că falimentele din SUA ar fi din cauza dereglementării, că mai știu eu ce liberalism sau capitalism sălbatic ar fi provocat asta și cumva se merge pe ideea că hai să reglementăm mai mult, înainte, să vedem dacă nu cumva reglementările deja existente au fost deja încălcate”, a mai spus profesorul clujean, citat de Adevărul.
„Criza este aici”
Totodată, profesorul și cercetătorul în economie de la UBB Cluj atenționează că în orice prăbușire financiară, cauzele sunt mai nuanțate decât ar părea la prima vedere.
„Dacă îmi permiteți analogia, dacă are loc un accident, imediat verdictul este «din cauza vitezei excesive», ceea ce poate e adevărat la o primă vedere, dar poate că faptul că s-a încălcat o dublă continuă, că s-a intrat pe contrasens, că s-a băut puțin, nu are neapărat de a face cu viteza, ci sunt alte cauze. Mai mult, reacția autorităților este: «Cât era viteza legală acolo? 50 km/h? Hai să o reducem la 30». Fără să-și pună problema că omul ăla avea 120 km/h la oră, deci nu faptul că limita vitezei era 50 km/h și că limita legală era excesivă, ci că legea pur și simplu n-a fost respectată. Reacțiile autorităților de reglementare pot fi excesive”, a exemplificat el.
Cel mai sumbru, însă, este modul în care se raportează la creșterea dobânzilor nominale și a falimentelor care se răspândesc. Conform expertului, criza deja a început, iar aceste evenimente nefericite din planul economic vin drept mărturie a căderii.
„Criza este aici, nu o așteptați să vină! Noi deja o vedem mai bine, ceața se împrăștie și apar anumite elemente, iar falimentele bancare sunt un astfel de simptom. Dar lucrurile vin și de mai departe. Faptul că dobânzile nominale au crescut, înseamnă că o serie de business-uri, o serie de proiecte care păreau viabile pe hârtie la dobânzi de zero virgulă ceva la sută, poate chiar la dobânzi real negative, adică mai mici decât inflația, acum se constată că s-ar putea să nu fie rentabile sau chiar să fie pe pierderi”.
Criza financiară din 2008, adusă în prezent
În încheiere, profesorul Radu Nechita trasează niște paralele de neocolit între dezastrul financiar al anului 2008 și ceea ce se întâmplă în lumea contemporană, post-pandemică și măcinată de conflicte internaționale.
„Elementele comune sunt cauzele. Și atunci și acum a fost o situație de inflație, ani de zile, un fel de chef multianul, o orgie monetară, care s-a terminat. Alt element similar este faptul că și atunci, și acum este criticat, se dă vina pe capitalism, în condițiile în care și atunci, și acum este foarte clar că reglementările care au distorsionat piața sunt principalele vinovate. Atunci, în 2008, reglementări care stimulau sau chiar obligau băncile să dea credite peste credite provocând îndatorarea, supraîndatorarea populației. Și acum seamănă situația cu ce se întâmpla atunci. Acum probabil nu imobiliarele va fi sectorul cel mai lovit, vor fi foarte multe proiecte și din domeniul industrial care vor fi decapitate. (…) La noi goana inflației a început un pic înainte de pandemie și a fost amplificată ulterior. O altă sursă de probleme este că o parte din costul pandemiei s-a acoperit prin datorie publică. Inflația, cheltuielile bugetare nesăbuite, modul în care de exemplu companiile de stat sunt practic devalizate de către acționarul statal în două feluri: prin impozitarea profiturilor care sunt virtuale, pentru că sunt niște profituri în bani noi, în bani inflaționiști, deci profiturile apar mai mari decât sunt ele în realitate. A fost o orgie a cheltuielilor publice, o risipă fără măsură, risipă care a fost acoperită prin datorie publică și prin emisiune monetară. Acest lucru poate să amâne factura, dar la un moment dat ea vine. Și acum este momentul să plătim pentru niște decizii mai neinspirate din ultima și penultima vreme”, a rezumat cadrul didactic universitar.
