Infofinanciar > Lumea la zi > Ce pregătește China? După vizita la Moscova, Xi Jinping se vede cu președintele Braziliei, Lula da Silva
Lumea la zi

Ce pregătește China? După vizita la Moscova, Xi Jinping se vede cu președintele Braziliei, Lula da Silva

Xi si Lula Sursa foto Peoples Dispath
Sursa foto: Peoples Dispath

Președintele Braziliei, Luiz Inacio Lula da Silva, se va întâlni cu președintele chinez Xi Jinping pe 14 aprilie la Beijing, a anunțat vineri biroul său. Această vizită a fost reprogramată, după ce a fost amânată săptămâna trecută. Atunci, Lula da Silva a fost diagnosticat cu o ușoară pneumonie.

Lula va pleca în China pe 11 aprilie și intenționează să respecte agenda inițială, inclusiv semnarea a aproximativ 20 de acorduri cu cel mai mare partener comercial al Braziliei.

Brazilia și China, pe același „front”

Scopul călătoriei este de a îmbunătăți relațiile cu China, acum că Lula s-a întors în funcție, dar și de a căuta noi investiții chinezești în țara latino-americană.

Această călătorie va avea loc la două luni după ce Lula s-a întâlnit cu președintele american, Joe Biden, la Casa Albă. Brazilia urmărește o politică externă pragmatică care să echilibreze legăturile cu principalii săi parteneri comerciali, în ciuda tensiunilor tot mai mari dintre cei doi.

O vizită la Shanghai, pentru inaugurarea fostului președinte brazilian, Dilma Rousseff, în funcția de director executiv al Noii Bănci de Dezvoltare, a fost confirmată ulterior pentru data de 13 aprilie, a precizat biroul său, conform Reuters.

Va fi în continuare o vizită de stat, cu întâlniri cu Xi, cu premierul chinez, Li Qiang, și un eveniment la Adunarea Națională Populară, a precizat biroul prezidențial al lui Lula.

Xi Jingping la întrevederea cu Vladimir Putin, la Moscova

La 20-21 martie, șefii de stat rus și chinez s-au întâlnit la Moscova, capitala Rusiei. Întâlnirile dintre președintele Rusiei, Vladimir Putin, și omologul său chinez, Xi Jinping, au avut ca scop afirmarea apropierii dintre ei.

China va proceda cu prudență în ceea ce privește aprofundarea legăturilor sale energetice cu Rusia, fiind puțin probabil ca gazoductul propus Power of Siberia 2 să intre în funcțiune până la începutul anilor 2030 (dacă va intra în funcțiune).

Întâlnirile Xi cu Putin au afirmat importanța Rusiei în strategia de politică externă a Chinei. Xi este primul lider global important care vizitează Moscova de la invazia Rusiei în Ucraina, ceea ce conferă călătoriei sale o puternică semnificație diplomatică. În ciuda insistenței Chinei de a fi neutră în conflict, continuăm să vedem țara ca fiind înclinată spre Rusia, o poziție care a subminat relația Chinei cu SUA și Europa. Vizita dlui Xi a subminat și mai mult afirmațiile de neutralitate ale Chinei în ceea ce privește Ucraina, în special având în vedere preocupările că China ar putea oferi ajutor letal armatei ruse.

Declarația în 12 puncte a Chinei, publicată la 24 februarie, are ca scop poziționarea țării ca mediator în conflictul din Ucraina. Cu toate acestea, declarația a fost primită cu răceală atât de Ucraina, cât și de țările occidentale, iar noi ne menținem părerea că o soluție la război susținută de China rămâne o perspectivă sumbră, în special având în vedere ostilitatea Ucrainei față de orice propunere care ar implica concesii teritoriale.

În plus, rolul potențial al Chinei în încheierea războiului din Ucraina nu reprezintă o parte centrală a relației China-Rusia. Atenția limitată acordată războiului din Ucraina de către Xi și Putin zugrăvește o imagine a aprofundării legăturilor bilaterale bazate pe alte tipuri de cooperare economică și politică. China va continua să vadă Rusia ca pe un partener util pentru a se confrunta cu SUA și cu țările occidentale în general, conform eiu.com.

Totuși, această relație va fi inegală, având în vedere economia slabă a Rusiei și dependența tot mai mare de asistența economică chineză. Deși ambele părți au vorbit despre importanța Organizației de Cooperare de la Shanghai și a grupării BRICS (formată din Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud), nu ne așteptăm la formarea unui „bloc” China-Rusia. Instituțiile economice și de securitate regionale existente reprezintă doar alternative slabe la cadrele occidentale precum NATO, UE sau pactul de securitate AUKUS.