Statele membre ale Uniunii Europene au plătit sume exorbitante pentru a aplana efectele crizei energetice, declanșate odată cu invazia Rusiei în Ucraina și oprirea aprovizionării cu gaze rusești. Potrivit datelor furnizate de think-tank-ul Bruegel, luna aceasta, nota de plată a depășit 700 de miliarde de euro.
Țările din Uniunea Europeană au alocat un sprijin de aproximativ 600 de miliarde de euro începând din septembrie 2021 pentru a-i proteja pe consumatori de costurile în creștere, potrivit grupului de reflecție Bruegel, cu sediul la Bruxelles, ceea ce reprezintă o creștere de 50 de miliarde de euro față de calculele de luna trecută.
De asemenea, la această cifră se adaugă și aportul guvernele din Marea Britanie şi Norvegia, care nu se află în UE, care însumează alte 105 miliarde de euro la nota de plată totală. Astfel, cifra finală depășește 700 de miliarde de euro, potrivit Bloomberg.
Cifrele îngrijorătoare ar putea reprezenta o modalitate de a pune presiune asupra liderilor UE pentru a adopta și aplica cât mai repede un plafon pentru prețul gazelor chiar înainte de Crăciun, având în vedere că s-au anunțat temperaturi scăzute în această iarnă, mai ales în partea de nord a continentului.
Cifrele vor continuă să crească
Suma adunată până la acest moment este echivalentul întregului efort al UE pentru protecția economiei în contextul pandemiei Covid-19. Grupul de analiză Bruegel a îndemnat UE să pună la punct un fond energetic pentru a combate criza actuală şi a egaliza impactul potenţial asupra bugetelor naţionale.
„În condiţiile în care preţurile europene la energie sunt aşteptate să rămână la un nivel ridicat pentru o perioadă îndelungată, îngrijorările cu privire la sustenabilitatea fiscală se vor înmulţi, iar guvernele vor fi supuse la noi presiuni pentru a fi mai ţintite în sprijinul pe care îl oferă familiilor şi companiilor”, a declarat Simone Tagliapietra, unul dintre autorii raportului.
„Asta creşte de asemenea riscul fragmentării pieţei europene, dacă ţările cu o poziţie fiscală mai solidă oferă industriilor lor un sprijin mai mare decât alte state”, adaugă Simone Tagliapietra, potrivit Adevărul.
Unde se situează România
Datele furnizate de Bruegel arată că România a alocat până acum 8,5 miliarde de euro pentru a amortiza impactul crizei energetice asupra companiilor şi firmelor, echivalentul a 3,54% din PIB, ceea ce o plasează imediat după Marea Britanie, care a alocat 3,55% din PIB, şi înaintea Cehiei, care a alocat 3,44% din PIB.
Miniștrii energiei se vor reuni luna aceasta în cadrul unei serii de reuniuni de urgență, în încercarea de a aproba un pachet de măsuri pentru a reduce consecințele prețului ridicat al gazelor naturale. Pachetul a fost suspendat în timp ce țările încercau să rezolve o divergență profundă cu privire la nivelul la care ar trebui să fie stabilit plafonul de preț.
În același timp, țările se luptă cu un plafon de preț pentru exporturile de țiței din Rusia, care are ca scop menținerea fluxurilor de la Moscova, limitând în același timp veniturile acesteia. Odată cu luna februarie, toate exporturile de petrol din Rusia către Europa vor fi sistate.
