În urma presiunilor internaționale tot mai puternice, „a doua zi după” în Gaza se apropie. Acest lucru contravine obiectivului personal al premierului Benjamin Netanyahu de a rămâne la putere.
Administrația Biden, alături de Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Egipt și alte state, stabilește un nou echilibru din zonă. Nu doar pentru cum ar trebui să arate Gaza după conflict, ci și pentru Israel și Palestina. Și, de fapt, pentru întregul Orient Mijlociu. În acest sens, apar patru puncte de consens general la nivel internațional.
Primul este normalizarea relațiilor dintre Israel și majoritatea țărilor arabe. Dar și integrarea economică și de securitate a Israelului. Aceasta înseamnă, în principal, o cooperare sunnită-israeliană împotriva Iranului. Este vizată și „axa sale de rezistență” – Hamas și grupările de miliție șiite din întreaga regiune.
Care sunt obiectivele
Un al doilea aspect cheie este reconstrucția Fâșiei Gaza. Aceasta este estimată la 20 de miliarde de dolari. Dar probabil că va fi mai mare, cu contribuții din partea țărilor din Consiliul de Cooperare al Golfului. Fără Hamas, accentul poate fi pus pe reconstrucția efectivă, nu pe construcția de tuneluri.
Prioritară este și constituirea unei Autorități Palestiniene reformate. Fără Mahmoud Abbas, care este în vârstă de 88 de ani. Autoritatea va guverna atât în Cisiordania, cât și în Fâșia Gaza. Faptul că Hamas nu trebuie să facă parte din structura de guvernare din Gaza „a doua zi” este un lucru asupra căruia Israelul, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Egiptul și SUA sunt de acord.
Nu în ultimul rând, se dorește un calendar solid pentru înființarea unui stat palestinian și măsuri concrete pentru atingerea obiectivului. Consecințele eșecului în această direcție ar putea include recunoașterea unui stat palestinian de către Occident și principalele state arabe.
Netanyahu nu este pregătit
Netanyahu este cu siguranță pregătit să avanseze cu normalizarea cu Arabia Saudită, cu alte țări arabe. Pe listă se află și o alianță împotriva Iranului. De asemenea, el este pregătit ca CCG și Occidentul să plătească pentru reconstrucția Gaza.
Dar premierul și coaliția sa nu sunt pregătiți să facă niciun pas în direcția înființării unui stat palestinian. La 18 februarie, cabinetul Netanyahu a adoptat o rezoluție prin care respinge „dictaturile internaționale”. De asemenea, refuză recunoașterea unilaterală a unui stat palestinian.
Ceea ce Netanyahu și cabinetul său extremist nu reușesc să înțeleagă este că dinamica conflictului s-a schimbat. Problema palestiniană nu mai poate fi ignorată..
Plecarea lui Netanyahu este iminentă. Doar 15 la sută dintre israelieni doresc ca acesta să continue să fie prim-ministru). În acest caz, Israelul va trebui să se confrunte cu o Autoritate Palestiniană reînnoită și cu ideea unui stat palestinian.
Israelienii vor trebui să pornească de pe o poziție slăbită din cauza celor 15 ani în care Netanyahu a evitat să se confrunte cu adevărat cu Hamas. Până la instigarea dezastruoasei lovituri de stat judiciare din ianuarie 2023, premierul a evitat aproape orice altceva în afară de a produce declarații sonore.
Israelul este într-o situație critică
Masacrele Hamas din octombrie au adus lupta pe teritoriul israelian, ceea ce a dus la o schimbare majoră de paradigmă. Conflictele din sudul și nordul Israelului au creat 200.000 de refugiați israelieni interni. Având în vedere volatilitatea escaladării conflictului cu Hezbollah, comunitățile israeliene evacuate din nord nu se vor întoarce prea curând. Alte comunități din sud au date țintă de întoarcere.
Exodul din comunitățile agricole din nord și sud a provocat daune grave agriculturii israeliene. Astfel încât a fost creat un nou tip de „turism” prin care israelieni și străini merg să culeagă fructele și legumele din kibbutz-uri și ferme abandonate.
Israelul a chemat 287.000 de soldați în rezervă, cel mai mare apel din istoria sa. Acest lucru a afectat grav economia israeliană. Mai ales în urma tentativei de lovitură de stat judiciară. Toate acestea au făcut ca investițiile străine în Israel să se prăbușească în 2023 chiar înainte de 7 octombrie. La 9 februarie, Moody’s a retrogradat ratingul de credit al Israelului de la A1 la A2. Agenția a schimbat în mod critic perspectiva la negativ – o nouă lovitură pentru economia israeliană.
Cu toate acestea, Netanyahu și coaliția sa fanatică cred că Israelul poate reveni la status quo-ul de dinainte de 7 octombrie. Și că va putea controla unilateral Gaza și normaliza relațiile cu lumea arabă, consideră The Hill.
