Mai mulți profesori au fost concediați de autoritățile locale din domeniul educației pentru întreruperi de activitate. Principalul sindicat al cadrelor didactice, PDSZ, afirmă că ultimele noi norme exercită o presiune asupra personalului suprasolicitat și prost plătit prin revocarea statutului de angajat public, prin creșterea volumului de muncă și prin înăsprirea evaluării performanțelor.
„Este fără speranță, suntem din ce în ce mai puțini, guvernul alungă profesorii din profesie”, și-a exprimat nemulțumirea un cadru didactic în vârstă de 41 de ani, în timp ce protestatarii țineau pancarte pe care scria „Țară liberă, educație liberă!” și „Cine ne ascultă?”. Cu noua lege „vom munci mai mult pentru și mai puțini bani și mai puține drepturi”, a declarat o lucrătoare în domeniul informaticii școlare.
Cadrele didactice din Ungaria protestează în stradă
Ungaria se confruntă cu o penurie cronică de cadre didactice, în condițiile în care puțini tineri se alătură profesiei, iar aproximativ jumătate dintre profesori au peste 50 de ani. De asemenea, profesorii maghiari sunt cel mai prost plătiți dintre toți membrii UE din OCDE, cu doar 60 de procente din salariul altor absolvenți de universitate maghiari, potrivit cifrelor UE.
Guvernul recunoaște că salariile sunt prea mici. Dar a întreprins o serie de majorări planificate, până la 80 % din salariul mediu al absolvenților până în 2025, așteptată de mult timp și amânată din cauza îngrijorărilor legate de corupția și de scăderea standardelor democratice din Ungaria. Potrivit guvernului, noua lege va asigura că profesorii care lucrează mai mult și la niveluri de performanță mai ridicate vor fi plătiți mai mult, cu condiția ca fondurile UE să ajungă. Mai mulți profesori au fost concediați de autoritățile locale din domeniul educației pentru întreruperi de activitate.
Nemulțumirea față de și în cadrul sistemului de învățământ public a crescut de ani de zile în Ungaria/ La începutul anului 2022, sindicatele profesorilor au început să organizeze o grevă pentru a protesta, printre altele, împotriva centralizării puternice, a reducerii autonomiei, a salariilor mici și a volumului de muncă în creștere”, potrivit euronews.ro.
„Legea răzbunării”
Guvernul lui Viktor Orban a dat adesea vina pe forțele externe pentru problemele interne ale Ungariei. Lista sa de suspecți obișnuiți include, printre altele, UE, liberalii occidentali și ONG-urile internaționale. Același lucru se întâmplă și în disputa privind salariile profesorilor: executivul susține că poate oferi creșteri salariale doar după ce UE va debloca fondurile pentru Ungaria, care au fost înghețate din cauza încălcării principiilor statului de drept și independenței justiției.
Protestatarii susțin că guvernul ar trebui să fie capabil să își finanțeze propriul sistem de educație din bugetul național. Cifrele Eurostat indică faptul că cheltuielile publice pentru educație în Ungaria sunt în continuă scădere de ani de zile, iar în prezent reprezintă aproximativ 3,8% din PIB-ul țării.
După primele semne de nemulțumire din partea educatorilor, guvernanții maghiari au adoptat un decret prin care a stabilit serviciile minime necesare și a eliminat efectiv dreptul cadrelor didactice de a face grevă pentru a-și apăra drepturile.
În ianuarie 2023, guvernul a adoptat un nou decret care va face imposibil ca profesorii să cunoască consecințele acțiunilor lor până la sfârșitul anului universitar, ceea ce va crește și mai mult probabilitatea concedierilor arbitrare și de represalii.
Acesta este motivul pentru care multe instituții media maghiare independente se referă la acest proiect de lege ca fiind „legea răzbunării”.
„În cazul în care Guvernul va prezenta propunerea sa Parlamentului în formatul actual, fără a lua în considerare în mod corespunzător preocupările ridicate de sindicatele profesorilor, va încălca angajamentele asumate față de UE”, mai precizează sursa citată.
