Războiul cu Ucraina se va sfârși dacă UE nu găsește în câteva săptămâni o modalitate de a accelera furnizarea de muniție către Ucraina, a avertizat Josep Borrell, șeful diplomației europene pentru afaceri externe, în ultima zi a conferinței de securitate de la München.
El a declarat că o reuniune specială a miniștrilor apărării din UE, programată pentru 8-9 martie, va oferi o șansă țărilor de a oferi muniție din stocurile lor existente, adăugând că este nevoie de până la 10 luni pentru ca armatele europene să comande și să primească un singur glonț.
„Ne aflăm în regim de război urgent”, a spus el. „Această lipsă de muniție trebuie rezolvată rapid; este o chestiune de săptămâni”. El a spus că, dacă nu se va rezolva, războiul se va sfârși. Borrell va prezenta, de asemenea, la o reuniune a miniștrilor de externe ai UE de luni, planuri de a folosi facilitatea europeană pentru pace existentă de 3,6 miliarde de euro (3,2 miliarde de lire sterline) pentru ca UE să achiziționeze în comun muniție pe modelul achiziției de vaccinuri în timpul crizei Covid, o idee propusă pentru prima dată de premierul estonian, Kaja Kallas. Borrell a declarat că ideea estoniană ar putea funcționa pe termen mediu, dar consideră că urgența penuriei este de așa natură încât necesită ca țările UE să apeleze la stocurile existente. „Trebuie să folosim ceea ce au statele membre”, a spus el.
„Trebuie făcut mult mai mult și mult mai repede. Mai sunt încă multe de făcut. Trebuie să creștem și să accelerăm sprijinul nostru militar. În prezent, armata europeană are nevoie de aproape 10 luni pentru a cumpăra un glonț pentru calibrul de 155 mm, de aproape un an și de aproape trei ani pentru a cumpăra o rachetă aer-aer. Acest lucru nu este în concordanță cu situația de război în care trăim.”
Stare de război
Kallas, vorbind în cadrul aceluiași eveniment, a declarat că Rusia se află în stare de război, producând muniție în trei schimburi, adăugând că trebuie să existe o stare de război similară în Europa. Ea a afirmat că directorii din industria de apărare i-au spus că nu au primit comenzi din partea UE.
Borrell a spus că absența munițiilor se datorează faptului că „am uitat de războaiele clasice – am fost angajați doar cu forțe expediționare și Blitzkrieg tehnologic”.
El a spus că unele țări europene, precum Polonia, și-au dublat bugetele de apărare, în timp ce Franța și-a majorat cheltuielile pentru apărare cu 40%, de la 39 miliarde de euro la 59 miliarde de euro.
El a subliniat că apărarea a rămas o competență a statelor naționale în UE, dar a spus că, dacă UE va crește cheltuielile pentru apărare cu „fiecare în colțul său, vom crește dublările și nu vom umple lacunele noastre”, scrie The Guardian.
El a spus că războiul din Ucraina ar putea acționa ca o trezire sau un stimulent pentru a sparge tabuurile prin creșterea interoperabilității în domeniul apărării în Europa, dar a adăugat că experiența a arătat că acest lucru nu se va schimba peste noapte și a deplâns o cultură a întârzierilor care, în opinia sa, a slăbit rolul de coordonare al Agenției Europene de Apărare.
Decizii critice
„Ne-a luat prea mult timp să luăm decizii critice, cum ar fi furnizarea de tancuri de luptă”, a spus el, „când toată lumea știe că, pentru a câștiga un război clasic, un război clasic cu manevre de armament greu, ai nevoie de tancuri de luptă. Nu veți câștiga acest război fără acest tip de armament”. El a precizat că nu urmărește să militarizeze Europa, ci pledează pentru ca Europa să își îndeplinească responsabilitățile astfel încât să devină un partener puternic și de încredere pentru SUA. Presat de parlamentarii ucraineni să stabilească o dată pentru aderarea țării lor la UE, Borrell a spus că nu este probabil ca acest lucru să se întâmple prea curând. Însă eurodeputatul polonez Radosław Sikorski a sugerat revenirea la un model anterior de aderare la UE, prin care Ucrainei i se acordă rapid statutul de membru politic al UE, urmând ca apoi să îndeplinească criteriile necesare printr-un proces etapizat, un proces de aderare folosit ultima dată când Spania a aderat la Comunitatea Europeană de atunci, în 1986.
Borrell a mai spus că UE trebuie să facă mai mult pentru a convinge sudul global că Rusia este o putere imperialistă. Multe țări din America Latină sunt anti-imperialiste, a spus el, considerând că Occidentul a sprijinit dictaturi în trecut, iar în Africa există un resentiment profund similar. „Oamenii au amintiri, iar oamenii au sentimente”, a adăugat el.
Atacuri către Franța
Rusia a jucat pe aceste sentimente atacându-l pe președintele francez, Emmanuel Macron, pentru remarcile care sugerează că acesta ar vrea să vadă Rusia înfrântă, spunând că Moscova încă își amintește de soarta lui Napoleon Bonaparte și acuzându-l pe președintele francez de diplomație duplicitară cu Kremlinul.
Macron a declarat pentru Le Journal du Dimanche că Franța a dorit ca Rusia să fie înfrântă în Ucraina, dar nu a vrut niciodată să o „zdrobească”.
„În legătură cu ‘niciodată’: Franța nu a început cu Macron, iar rămășițele lui Napoleon, venerate la nivel de stat, se odihnesc în centrul Parisului. Franța – și Rusia – ar trebui să înțeleagă”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova.
