Banca Mondială este îngrijorată de faptul că „noi șocuri negative” ar putea împinge economia mondială în recesiune în 2023, statele mici fiind deosebit de vulnerabile. Avertismentul este conținut într-un rezumat al raportului bianual „Global Economic Prospects”, care urmează să fie publicat marți și care este vizibil pe site-ul Open Knowledge Repository al grupului.
Chiar și în lipsa unei noi crize, se așteaptă ca în acest an creșterea globală „să încetinească brusc, reflectând înăsprirea sincronă a politicilor menite să limiteze inflația foarte ridicată, înrăutățirea condițiilor financiare și perturbările continue cauzate de invazia Rusiei în Ucraina”, a precizat Banca Mondială.
Trebuie să se facă eforturi la nivel mondial
Sunt necesare „eforturi urgente la nivel mondial și național” pentru a atenua riscul unei astfel de încetiniri, precum și al dificultăților legate de îndatorare în economiile de piață emergente și în curs de dezvoltare (EMDE), unde se așteaptă ca creșterea investițiilor să rămână sub media ultimelor două decenii, a precizat creditorul cu sediul la Washington.
„Este esențial ca factorii de decizie politică din EMDE să se asigure că orice sprijin fiscal se concentrează asupra grupurilor vulnerabile, că așteptările privind inflația rămân bine ancorate și că sistemele financiare continuă să fie rezistente”, a spus acesta.
Solicitări similare au fost formulate de bancherii centrali din întreaga lume, care măresc agresiv ratele dobânzilor pentru a atenua presiunile asupra prețurilor, în timp ce guvernele sprijină întreprinderile și gospodăriile prin limitarea costurilor energetice, potrivit bloomberg.com.
Directorul general al Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva, a început anul 2023 cu un avertisment potrivit căruia lumea se va confrunta cu „un an greu, mai greu decât cel pe care îl lăsăm în urmă”. O treime din economia mondială va fi în recesiune, deoarece SUA, UE și China încetinesc simultan, a declarat ea în cadrul emisiunii „Face the Nation” de la CBS, într-un interviu difuzat la 1 ianuarie.
Inflația și incertitudinea
Activitatea economică mondială se confruntă cu o încetinire generalizată și mai accentuată decât se aștepta, iar inflația este mai mare decât cea înregistrată în ultimele decenii. Criza costului vieții, înăsprirea condițiilor financiare în majoritatea regiunilor, invazia Rusiei în Ucraina și pandemia COVID-19 care persistă, toate acestea cântăresc puternic asupra perspectivelor. Se preconizează o încetinire a creșterii globale de la 6,0 % în 2021 la 3,2 % în 2022 și la 2,7 % în 2023. Acesta este cel mai slab profil de creștere din 2001, cu excepția crizei financiare mondiale și a fazei acute a pandemiei COVID-19.
Se preconizează că inflația globală va crește de la 4,7 la sută în 2021 la 8,8 la sută în 2022, dar va scădea la 6,5 la sută în 2023 și la 4,1 la sută în 2024. Politica monetară ar trebui să mențină cursul pentru a restabili stabilitatea prețurilor, iar politica fiscală ar trebui să urmărească atenuarea presiunilor legate de costul vieții, menținând în același timp o orientare suficient de strictă, aliniată la politica monetară. Reformele structurale pot sprijini și mai mult lupta împotriva inflației prin îmbunătățirea productivității și atenuarea constrângerilor legate de ofertă, în timp ce cooperarea multilaterală este necesară pentru a accelera tranziția către energia verde și pentru a preveni fragmentarea.
