Situația actuală economică a României este extrem de problematică. Datoria României crește enorm de la an la an și în același timp situația critică nu este rezolvată. Astfel, această situație va fi rezolvată prin implementarea unor măsuri ce vor avea un impact negativ puternic asupra românilor, care vor suporta aceste creșteri ale datoriei României la nivelul taxelor, salariilor și pensiilor oferite de stat.
În acest context, situația este critică deoarece datoria României se ridică la suma de 700 de miliarde de lei. Această sumă reprezintă peste 50% din Produsul Intern Brut. Conform legii, dacă oficialii nu vor reuși să crească destul încasările bugetare, țara va ajunge în situația în care se vor impune anumite măsuri, ce au în vedere înghețarea salariilor, a pensiilor și a angajărilor la stat.
Datorie de peste 700 de miliarde de lei
În această situație în care datoria țării a atins nivele record, există scenarii nefavorabile ce se vor adresa cetățenilor și vor crea pentru aceștia condiții destul de grele. Astfel, Ministerul Finanțelor, conform analizării datelor, a furnizat două scenarii cu care România s-ar putea confrunta în următoarea perioadă. În acest caz, în care a fost depășit pragul de 50% din PIB în direcția datoriei, ar putea fi inițiate măsuri stipulate de lege, ce prevăd înghețarea salariilor bugetarilor. În cazul în care situația este mai sumbră, iar datoria ajunge să depășească aproape 55% din PIB, se va ajunge la înghețarea cheltuielilor legate de asistența socială. Această ultimă situație va fi aplicată și în cazul pensiilor. Concluzionând, cel mai mult vor avea de suferit, de pe urma acestor măsuri de urgență, pensionarii și angajații de la stat.
Conform datelor prezentate de BNR, datoria externă totală a ajuns la pragul de 10,16 miliarde de euro. La nivel de structură, datoria externă pe termen lung a înregistrat 107,27 miliarde de euro, valoare obținută la data de 31 martie 2023, adică 69,3% din totalul datoriei externe. Această valoare este în creștere față de ultima zi a lunii decembrie din cadrul anului 2022, cu aproximativ 9,8%. În cazul datoriei externe realizată pe termen scurt, s-a atins nivelul de 47,45 miliarde de euro, adică 30,7% din totalul datoriei externe. De asemenea, aceste cifre prezintă o creștere de 1,3% față de finalul lunii decembrie a anului precedent.
Comisia Europeană a emis avertismente cu privire la aceste situații de criză. Astfel, reprezentanții CE au estimat faptul că datoria guvernamentală ar urma să se reducă, ajungând la 45,6% din PIB în acest an. Acest lucru s-ar desfășura deoarece ar avea la bază scăderea deficitului bugetar al țării. Dar ulterior, conform prevederilor Comisiei Europene, datoria ar urma să crească iar, ajungând la pragul de 46,1% din PIB în anul 2024. Experții europeni au afirmat că există riscuri semnificative și perspective fiscale negative pentru anul ce urmează să vină.
Prevederi negative pentru 2024
Conform datelor, anul 2024 va aduce evenimente negative la nivel economic. Anul următor vine cu o viitoare sesiune electorală, o creștere economică redusă, indexarea pensiilor, dar și posibile presiuni ce vor avea loc în scopul creșterilor salariale din sistemul public. De asemenea, anul 2024 se va confrunta cu o nouă situație a inflației ridicate. Aceste aspecte ar putea duce la rezultarea unui deficit bugetar mai ridicat, conform avertismentelor emise de Comisia Europeană.
Totuși există anumite baze ce ar putea fi prilejul prin care România să iasă din această situație dificilă. Astfel, în acest caz, ancorele țării rămân primirea fondurilor europene și implementarea Planului de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Aceste finanțări vor susține investiții și vor duce la o creștere economică, potrivit afirmațiilor realizate de ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, conform Romania TV .
