Uniunea Europeană a convenit asupra unui plan istoric pentru a ajuta Armenia să iasă din sfera de influență a Rusiei. Bruxelles-ul are un plan pentru a-i sprijini economia în contextul tensiunilor tot mai mari din regiune.
Planul Uniunii Europene de a ajuta Armenia a fost semnat în urma discuțiilor purtate vineri la Bruxelles. La acestea au participat președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, secretarul de stat american Antony Blinken și prim-ministrul armean Nikol Pashinyan.
Ursula von der Leyen a făcut o serie de declarații după summitul tripartit. Președintele CE precizat că UE va aloca 270 de milioane de euro pentru a sprijini întreprinderile și industria din țara din Caucazul de Sud. Acestea vor fi acordat în următorii patru ani, ca parte a „unei noi și ambițioase agende de parteneriat”.
„Vom face investiții pentru a consolida economia și societatea armeană. Le vom face mai robuste și mai stabile în fața șocurilor.”, a subliniat von der Leyen. Potrivit acesteia, fondurile vor fi alocate pentru electrificare și pentru noi proiecte de energie regenerabilă.
Bruxelles-ul încurajează ruptura
Măsura vine în contextul în care Armenia încearcă să rupă legăturile cu fostul său aliat, Rusia. Acesta deține o mare parte din rețeaua și infrastructura energetică țării. Dar Moscova nu a reușit să intervină în stoparea agravării confruntării cu Azerbaidjanul vecin.
Ca urmare, Armenia și-a suspendat efectiv calitatea de membru al alianței militare CSTO condusă de Rusia. Ulterior, guvernul de la Erevan a invitat trupele americane să se antreneze în țară, a trimis ajutoare în Ucraina și chiar a sugerat că ar putea încerca să adere ea însăși la UE.
Von der Leyen a lăudat „măsurile pe care Armenia le-a luat împotriva eludării sancțiunilor noastre împotriva Rusiei. Acest lucru arată că Uniunea Europeană și Armenia sunt din ce în ce mai aliniate în ceea ce privește valorile și interesele”.
Și șeful politicii externe a UE, Josep Borrell, a salutat inițiativele Erevanului, „Salutăm eforturile Armeniei în direcția democrației, a luptei împotriva corupției și a stabilirii statului de drept”, a declarat Borrell.
Azerbaidjanul s-a opus trilateralei
Von der Leyen a susținut, de asemenea, propunerile Armeniei privind „Drumul încrucișat al păcii”. Proiectul prevede ca țara să devină un centru de transport și de comerț prin deschiderea conexiunilor cu Turcia. Dar și cu Azerbaidjanul, deși până acum a respins planul prezentat de Pashinyan. Guvernul azer de la Baku a făcut presiuni pentru o legătură rutieră și feroviară controlată de Rusia care ar trece prin sudul Armeniei.
Azerbaidjanul este un exportator major de gaze naturale către UE. Țara, care a purtat o serie de războaie cu Armenia în ultimii ani, s-a opus desfășurării reuniunii trilaterale. Înainte de discuții, von der Leyen a vorbit la telefon cu președintele azer Ilham Aliyev și a încercat să îl asigure de continuarea cooperării Bruxelles-ului în ceea ce privește „energia regenerabilă, conexiunile de transport, securitatea energetică și altele”.
SUA transmit avertismente clare
La începutul acestei săptămâni, secretarul de stat american Anthony Blinken a emis un avertisment către Azerbaidjan. Acesta survine pe fondul afirmațiilor lui Pashinyan că țara ar putea lansa o nouă ofensivă împotriva Armeniei.
Blinken i-a spus lui Aliyev, în cadrul unei convorbiri telefonice, „că nu există nicio justificare pentru creșterea tensiunii la graniță”. El a avertizat că acțiunile agresive și retorica din partea oricărei părți ar submina perspectivele de pace.
Erevanul avertizează că Azerbaidjanul a acumulat cantități mari de echipamente militare cumpărate din țări precum Israel și Pakistan. Armenia susține că vecinul său a primit în medie mai mult de o livrare de armament pe zi de la începutul anului, potrivit Politico.
