Esential

Analiză! Tot ce trebuie să știi despre alegerile din Italia! Cine va prelua puterea după alegerile de duminică

Alegeri Italia Meloni
Foto: Dreamstime.com

Epoca lui Mario Draghi ca prim-ministru al Italiei se apropie de sfârșit. Duminică au loc alegeri pentru un nou Parlament al țării. Potrivit sondajelor de opinie, o coaliție de dreapta condusă de Frații Italiei ai Giorgiei Meloni este pe cale să iasă în frunte, deși au existat pași greșiți și sincope în ultimele zile ale campaniei electorale.

O victorie a lui Meloni în alegerile din Italia ar marca o schimbare bruscă de direcție pentru Italia, stârnind îngrijorări la Bruxelles și în capitalele UE, deoarece blocul comunitar se confruntă cu inflația în creștere, războiul din Ucraina și amenințarea cu pene de curent, din cauza crizei energetice.

Retragerea lui Draghi – supranumit Super Mario pentru rolul său cheie în soluționarea crizei din zona euro – face din aceste alegeri un moment critic pentru Italia și pentru Uniunea Europeană.

În joc este direcția viitoare a celei de-a treia economii ca mărime a UE, stabilitatea zonei euro și dezbaterea dintre țările membre ale UE cu privire la orice, de la securitatea energetică până la trimiterea de arme la Kiev.

Cum funcționeazã sistemul electoral italian

Pe 25 septembrie, italienii vor alege noi parlamentari pentru ambele camere ale Parlamentului, Camera Deputaților și Senat. Urnele vor fi deschise de la 7:00 până la 23:00. Numărul de parlamentari va fi mai mic decât era înainte, după ce o reformă constituțională din 2020 le-a redus numărul de la 945 la 600.

Aproximativ o treime dintre noii deputați vor fi aleși printr-un sistem „uninominal”, în timp ce restul vor fi aleși pe baza rezultatelor generale ale partidelor. Acele partide care au sub 3% nu intră în noul Parlament.

Primul indiciu despre cine câștigă va veni cu un exit poll, care urmează să fie anunțat la ora 23:00, duminică. Când rezultatele oficiale vor fi publicate luni, mingea va fi în terenul președintelui Republicii Sergio Mattarella care, în funcție de rezultatul alegerilor și de componența noului Parlament, va trebui să numească un nou prim-ministru.

Mattarella va alege ca premier liderul care are cele mai mari șanse de a câștiga sprijinul Parlamentului printr-un vot de încredere. Mattarella are și puterea formală de a numi miniștri, deși, în general, îi numește la recomandarea noului premier. Dacă în urma votului nu iese o majoritate clară, Mattarella va putea testa potențiale coaliții alternative.

Ar putea dura câteva săptămâni înainte ca forma finală a coaliției și programul său de guvernare să fie stabilite. Noii parlamentari vor avea un mandat de cinci ani. Cu toate acestea, alegeri anticipate precum acesta nu sunt rare în Italia, scrie Politico.eu.

Cine concurează în aceste alegeri?

Cele patru forțe politice principale din cursă sunt o coaliție de dreapta, o coaliție de centru-stânga și două formațiuni considerate outsidere. Coaliția de dreapta reunește Frații Italiei ai lui Meloni, Liga lui Matteo Salvini și Forza Italia a lui Silvio Berlusconi.

Partidul lui Meloni a fost partenerul junior al coaliției de centru-dreapta. La alegerile naționale anterioare, în 2018, a obținut aproximativ 4 la sută din voturi. Dar după 10 ani pe băncile opoziției, Frații Italiei sunt mai puternici ca niciodată. Ei se mândresc că sunt singurii care au rămas în afara tuturor guvernelor de coaliție care au condus Italia în mandatul anterior – inclusiv cel condus de Draghi. Ultimele sondaje plasează partidul lui Meloni la 25%

Propunerile lui Meloni includ oprirea fluxurilor de migrație cu ceea ce ea numește o „blocadă navală” în Marea Mediterană și protejarea companiilor italiene, de exemplu, prin extinderea controlului investițiilor din alte țări UE.

Liga lui Matteo Salvini are un program similar și de aceea pierde constant alegători în fața lui Meloni. Partidul lui Salvini este creditat cu 13% din voturi în ultimele sondaje. Fostul premier Silvio Berlusconi, care are 85 de ani, conduce Forza Italia de centru-dreapta, care este acum de departe cel mai mic partid din alianța de dreapta. Forza Italia este credidată cu 7% din voturile populației.

Principalul partid al coaliției de centru-stânga este Partidul Democrat al lui Enrico Letta. Letta, care a ocupat deja funcția de prim-ministru al Italiei între 2013 și 2014, face eforturi pentru o agendă social-democrată și pro-UE, sprijinind în același timp planurile de reformă ale lui Draghi. El a primit recent avizul cancelarului german Olaf Scholz. Ultimele sondaje plasează Partidul Democrat la cota de 23% din voturile populației. Coaliția de centru-stânga include, de asemenea, partide mici precum liberalii de la More Europe (+Europa), Stânga Italiană (Sinistra Italiana), Verzii și Angajamentul Civic (Impegno Civico), o mică mișcare fondată de ministrul de externe Luigi Di Maio după ce a părăsit Mișcarea 5 stele.

Mișcarea 5 stele a lui Giuseppe Conte, anti-establishment, concurează singură, nu face parte dintr-o alianță. Conte, care a fost prim-ministru al Italiei chiar înaintea lui Draghi, face eforturi pentru o agendă progresivă care să includă stabilirea unui salariu minim pe oră și consolidarea măsurilor de bunăstare. Ultimele sondaje plasează partidul la o cotă de 13% în intențiile de vot.

În centrul spectrului politic se află așa-numitul „al treilea pol”, un grup centrist condus de fostul premier Matteo Renzi și europarlamentarul Carlo Calenda, care era ministrul industriei și reprezentantul permanent al Italiei în UE când Renzi era la putere. Liderii liberali ai celui de-al treilea pol spun că vor să continue să lucreze la ceea ce ei numesc „agenda Draghi”.

Cine ar putea câștiga?

Coaliția de dreapta este gruparea favorită pentru preluarea puterii, potrivit sondajelor publicate la începutul acestei luni, înainte de o întrerupere obligatorie a sondajelor privind intenția de vot.

Dreapta italiană ar putea obține până la 45% din voturi, potrivit sondajului POLITICO. Meloni’s Brothers of Italy ar fi primul partid (25 la sută), în timp ce Liga și Forza Italia ar putea înscrie 13 și, respectiv, 7 la sută. Dacă aceste cifre se vor confirma, un guvern de dreapta ar putea conta pe o majoritate, cu 250 de parlamentari în Camera Deputaților (din 400) și 126 de senatori (din 200).

Dacă dreapta italiană va câștiga și Frații Italiei vor obține cel mai bun punctaj, Meloni va fi candidatul coaliției la prim-ministru, așa cum sa decis într-un acord pre-electoral între Frații Italiei, Liga și Forza Italia.

Partidul Democrat are în sondaje în jur de 23%. Dacă sondajele sunt corecte, singura șansă de a ajunge la putere ar fi ca parte a unei ipotetice alianțe cuprinzătoare, care depășește actuala coaliție de centru-stânga.

Mișcarea 5 Stele a lui Conte, care este deosebit de populară în sud, era cotată cu 13% din voturi, dar analiștii spun că ar putea produce surpriza acestor alegeri, obținând un procent mai bun decât cel din sondaje. Al treilea pol ar putea obține 7 la sută din voturi.

Temerile Bruxelles-ului?

Unii oficiali UE și țări membre sunt îngrijorați de faptul că Meloni va deveni următorul prim-ministru al Italiei. Dacă lucrurile merg într-o „direcție dificilă” după alegerile din Italia de duminică, „avem instrumentele”, a declarat vineri președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, stârnind critici din partea politicienilor italieni, care au acuzat-o că a intervenit în alegerile lor.

În timpul campaniei, Meloni a încercat să liniștească instituțiile UE și partenerii internaționali că nu este o eurosceptică. Dar pozițiile ei protecționiste și declarațiile ei din trecut sugerează contrariul. „Există întotdeauna teama în spatele minții tuturor aici că am putea să o vedem pe vechea Meloni când va fi aleasă”, așa cum a spus un diplomat al UE.

Meloni ar dori să redeschidă discuțiile cu Bruxelles-ul privind proiectele finanțate prin planul de redresare post-pandemie al țării, argumentând că, odată cu criza energetică actuală, prioritățile s-au schimbat. În paralel, ea s-a opus unui așa-numit „decret privind concurența”, una dintre reformele cheie convenite cu Bruxelles-ul pentru obținerea acelor fonduri.

Meloni a promis că va fi prudentă în ceea ce privește cheltuielile publice, dar unele țări membre sunt îngrijorate că o vor avea la masa în viitoarele negocieri pentru reformarea regulilor UE privind cheltuielile publice.

Se va răzgândi Roma cu privire la Rusia?

Poziția Italiei față de Rusia a apărut ca o problemă majoră cu doar câteva ore înainte de vot. Pozițiile pro-NATO și pro-Ucraina ale lui Draghi sunt împărtășite de Partidul Democrat și de cel de-al treilea pol. Dar alte partide au fost mai ambigue.

Partidele de dreapta au fost în mod tradițional apropiate de președintele rus Vladimir Putin. Dar de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, la începutul acestui an, ei au luat poziții diferite.

Meloni s-a diferențiat de Berlusconi și Salvini, criticând invazia Ucrainei de către Rusia și susținând sancțiunile UE împotriva Moscovei. Atât Berlusconi, cât și Salvini au condamnat inițial mișcarea Kremlinului, dar au adoptat progresiv o abordare mai blândă față de Rusia.

Salvini a spus că țările occidentale ar trebui să reconsidere sancțiunile împotriva Rusiei, în timp ce, la începutul acestei săptămâni, Berlusconi a spus că Putin vrea doar să înlocuiască guvernul lui Volodymyr Zelenskyi cu „oameni decenți”. Conte s-a opus trimiterii mai multor arme în Ucraina.