Organizația Mondială a Muncii (OIM) a publicat recent o analiză a perspectivelor de ocupare a forței de muncă la nivel global în 2023. Conform raportului „World Employment and Social Outlook Trends 2023“, anul acesta piața globală a muncii va fi afectată de creșterea slabă a ocupării forței de muncă la nivel mondial și presiunea asupra condițiilor de muncă decente.
Actualul fenomen de încetinire economică globală este posibil să forțeze mai mulți lucrători să accepte locuri de muncă de calitate inferioară, prost plătite, lipsite de securitate a locurilor de muncă și de protecție socială, accentuând astfel inegalitățile exacerbate de criza COVID-19, potrivit unui nou raport al Organizației Internaționale a Muncii (OIM).
Raportul World Employment and Social Outlook al OIM: estimează că, în 2023, creșterea globală a ocupării forței de muncă va fi de numai 1,0 %, mai puțin de jumătate din nivelul înregistrat în 2022. Conform sursei citate șomajul mondial va crește ușor în 2023, cu aproximativ 3 milioane, ajungând la 208 milioane (ceea ce corespunde unei rate globale a șomajului de 5,8%).
Dimensiunea moderată a acestei creșteri preconizate se datorează în mare parte ofertei reduse de forță de muncă în țările cu venituri ridicate. Acest lucru ar marca o inversare a scăderii șomajului la nivel mondial înregistrată în perioada 2020-2022. Aceasta înseamnă că șomajul la nivel mondial va rămâne cu 16 milioane peste nivelul de referință de dinaintea crizei (stabilit în 2019).
Calitatea locurilor de muncă scade
Pe lângă șomaj, „calitatea locurilor de muncă rămâne o preocupare cheie”, se arată în raport, adăugând că „munca decentă este fundamentală pentru justiția socială”. Un deceniu de progrese în ceea ce privește reducerea sărăciei s-a întrerupt în timpul crizei COVID-19 . În ciuda unei recuperări incipiente în cursul anului 2021, este probabil ca lipsa continuă a unor oportunități de locuri de muncă mai bune să se agraveze, se arată în studiu.
Încetinirea actuală înseamnă că mulți lucrători vor trebui să accepte locuri de muncă de calitate inferioară, adesea cu salarii foarte mici, uneori cu un număr insuficient de ore.
În plus, pe măsură ce prețurile cresc mai repede decât veniturile nominale ale forței de muncă, criza costului vieții riscă să împingă tot mai multe persoane în sărăcie. Această tendință se adaugă la scăderile semnificative ale veniturilor înregistrate în timpul crizei COVID-19, care, în multe țări, a afectat cel mai mult grupurile cu venituri mici.
Raportul identifică, de asemenea, o nouă măsură cuprinzătoare a nevoii nesatisfăcute de locuri de muncă – deficitul global de locuri de muncă. Pe lângă cei care sunt șomeri, această măsură include persoanele care doresc un loc de muncă, dar nu caută în mod activ un loc de muncă, fie pentru că sunt descurajate, fie pentru că au alte obligații, cum ar fi responsabilitățile de îngrijire. Deficitul global de locuri de muncă se situa la 473 de milioane în 2022, cu aproximativ 33 de milioane peste nivelul din 2019.
Stagflația amenință redresarea pe piața muncii
Deteriorarea pieței forței de muncă se datorează în principal tensiunilor geopolitice emergente și conflictului din Ucraina, redresării inegale a pandemiilor și blocajelor continue în lanțurile de aprovizionare la nivel mondial, se arată în WESO Trends 2023. Împreună, acestea au creat condițiile pentru stagflație – inflație ridicată și creștere scăzută simultan – pentru prima dată din anii 1970.
Femeile și tinerii sun cateogoriile cele mai afectate de pe piața muncii. La nivel global, rata de participare a femeilor la forța de muncă a fost de 47,4% în 2022, față de 72,3% pentru bărbați. Această diferență de 24,9 puncte procentuale înseamnă că pentru fiecare bărbat inactiv din punct de vedere economic există două astfel de femei.
Tinerii (cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani) se confruntă cu dificultăți severe în găsirea și păstrarea unui loc de muncă decent. Rata șomajului în rândul acestora este de trei ori mai mare decât cea a adulților. Mai mult de un tânăr din cinci – 23,5 % – nu are un loc de muncă, nu urmează o formă de învățământ sau o formare profesională (NEET).
„Încetinirea creșterii globale a ocupării forței de muncă înseamnă că nu ne așteptăm ca pierderile suferite în timpul crizei COVID-19 să fie recuperate înainte de 2025”, a declarat Richard Samans, directorul Departamentului de cercetare al OIM și coordonatorul raportului. „Încetinirea creșterii productivității este, de asemenea, o preocupare semnificativă, deoarece productivitatea este esențială pentru a aborda crizele interconectate cu care ne confruntăm în ceea ce privește puterea de cumpărare, sustenabilitatea ecologică și bunăstarea umană.”, a mai precizat Samans, citat de site-ul ilo.org.
