Disputa a izbucnit atunci când Kievul a declarat luna trecută că a dragat canalul Bâstroe, o cale navigabilă ucraineană de aproximativ 10 kilometri lungime care leagă Marea Neagră de brațul Chilia al Dunării, care formează o graniță naturală între cele două țări.
Creșterea adâncimii navigabile a canalului Bâstroe de la 3,9 metri la 6,5 metri a fost „prima dată de la independența” față de Uniunea Sovietică în 1989, a declarat Ministerul ucrainean al Infrastructurii, adăugând: „Continuăm să dezvoltăm clusterul portuar al Dunării”.
Extinderea canalelor de navigație din Delta Dunării este crucială pentru planurile Kievului de a dezvolta rute de export alternative după ce Rusia a blocat porturile ucrainene din Marea Neagră în urma invaziei sale la scară largă de acum un an. În timp ce un acord privind cerealele, susținut de ONU, pentru redeschiderea a trei porturi anul trecut, a fost un colac de salvare pentru economia ucraineană afectată de război și a stimulat aprovizionarea cu alimente la nivel mondial, Kievul este hotărât să asigure rute viabile care să ofere mai multă protecție împotriva agresiunii rusești.
Acesta susține că adâncirea canalului face parte dintr-un program anterior sponsorizat de UE, Solidarity Lanes (deschide o fereastră nouă), menit să faciliteze comerțul Ucrainei cu blocul comunitar. Însă anunțul a stârnit reacții în România, unde oficialii au afirmat că dragarea amenință Delta Dunării, o rezervație naturală protejată la nivel mondial, cunoscută pentru biodiversitatea și abundența păsărilor, parte din patrimoniul național UNESCO.
Ministerul român de externe l-a convocat pe ambasadorul ucrainean și i-a cerut vecinului său să oprească „toate lucrările de dragare” dacă scopul acestora depășește întreținerea regulată a căii navigabile. De asemenea, Bucureștiul i-a cerut să efectueze propriile măsurători ale brațului Chilia și ale canalului Bâstroe.
Români, ”nu jucați propaganda rusească”
În contextul în care această dispută amenință să afecteze legăturile bilaterale, ambasada Ucrainei a făcut apel la români să „nu facă jocul propagandei rusești” care urmărește să submineze sprijinul lor pentru Kiev, în timp ce războiul se prelungește.
Ambasada Ucrainei la București a încercat rapid să clarifice faptul că lucrările au fost de „natură operațională” pentru a îndepărta nămolul care a redus adâncimea cursului de apă. Dar subiectul a devenit foarte politizat în România, un stat membru al UE și NATO care a sprijinit puternic Ucraina de la invazia Rusiei, inclusiv prin găzduirea a mii de refugiați.
Klaus Iohannis, președintele României, a deplâns „discursurile incendiare” și și-a îndemnat concetățenii să lase mai întâi experții să stabilească „ce se întâmplă cu adevărat acolo”.
„Nu cred că este potrivit să-i atacăm pe ucraineni pe baza unor date incerte”, a declarat Iohannis în timpul unei întâlniri cu președintele american Joe Biden și alți lideri regionali la Varșovia luna trecută. „Nu au nevoie să fie certați, au nevoie de sprijin”.
Ucrainenii au fost de acord cu analizele Bucureștiului asupra canalului
Ucraina a aprobat cererea României de a efectua propriile măsurători hidrografice pe canalul Bâstroe și pe brațul Chilia pentru a clarifica „informații contradictorii”, a declarat Ministerul Transporturilor. Măsurătorile sunt prevăzute să înceapă la 15 martie.
Marți, discuții mediate de Comisia Europeană au avut loc la Izmail, un oraș portuar ucrainean de pe Dunăre situat la aproximativ 60 km vest de canalul Bâstroe. „Vom face măsurători comune pentru a clarifica totul, pentru a evita orice politizare”, a declarat Dmitro Barinov, director adjunct al Autorității ucrainene a porturilor maritime, după discuții. El a precizat că Forțele navale ucrainene, care vor supraveghea securitatea, mai trebuie să își dea aprobarea. „Vom accelera procesul cât mai mult posibil”.
Pentru Gabriel Păun, președintele grupului ecologist românesc Agent Green, discursul public de până acum a fost saturat de „prea multă politică și prea puțină știință”. „Știu că România și Ucraina ar trebui să aibă un consens înainte ca orice lucrare să fie efectuată în orice colț al Deltei”, a spus el. „Consensul trebuie să prioritizeze conservarea ecosistemului înaintea câștigurilor economice”.
Adina Vălean, un politician român care este comisarul UE pentru transporturi, a declarat că Comisia a cerut ambelor țări să dea dovadă de „transparență totală” și să își rezolve diferendele.
Contrar declarației Ucrainei, ea a spus că canalul Bâstroe nu face parte din programul „Solidarity Lanes”, care include mai multe porturi dunărene din ambele țări și care a permis exportul a 51 de milioane de tone de mărfuri din Ucraina de la lansarea programului în mai până la începutul lunii februarie, scrie Financial Times.
