„Cu venituri fiscale de 26-27% din PIB, România este lanterna roşie în UE”, arată o analiză BNR. Pentru a încuraja creșterea economică și a spori producția de bunuri exportabile, România necesită reforme economice semnificative, inclusiv schimbări fiscale și îmbunătățirea regimului de producție.
Potrivit unei analize realizate de economiștii BNR și coordonată de Daniel Dăianu, pentru a asigura o economie robustă și pentru a consolida producția de bunuri exportabile, România are nevoie de reforme economice serioase, cum ar fi digitalizarea, reforma fiscală, cheltuieli publice mai eficiente și investiții prioritare în sectorul de producție a bunurilor exportabile. Aceste reforme ar trebui să fie îndreptate spre consolidarea premiselor pentru producția de bunuri exportabile, iar implementarea lor trebuie să fie strict controlată.
Raportul menționează, de asemenea, necesitatea reformelor în sistemul de salarizare și crearea unui sistem echitabil de pensii, precum și alocarea de resurse suplimentare pentru educație și sănătate. Aceste reforme ar necesită însă venituri bugetare mai mari.
„Diavolul este în detalii”
„România poate reveni la deficite de cont curent de sub 5% din PIB, cu o finanţare neproblematică în câţiva ani, dar avem nevoie de politici macroeconomice şi structurale adecvate. Un deficit de cont curent de 6% din PIB poate fi mai avantajos decât unul de 4 % din PIB dacă este finanţat în totalitate de investiţii directe, în timp ce cel de 4% este finanţat exclusiv prin îndatorare. Natura investitiiilor contează de asemenea; una este să investeşti în tradables, în high-tech, şi altceva în mall-uri şi zone rezidenţiale. Altfel spus, diavolul este în detalii”, se arată în raportul Final de pandemie şi economii care rezistă la şocul Războiului.
Economiștii Băncii Naționale subliniază din nou importanța deficitului bugetar structural mare, care a crescut în urma reducerii veniturilor fiscale.
„Regimul fiscal regresiv (cetăţenii cu venituri mici, sau modeste, plătesc proporţional mai mult decât cei cu venituri mari), erori în politică fiscală, puzderia de exceptări şi „portiţe”, au contribuit la accentuarea deficitului bugetar prin diminuarea veniturilor fiscale. Cu venituri fiscale de 26-27% din PIB (inclusiv contribuţii) România este lanterna roşie în UE”.
Conform unei analize realizate în 2022 de către Consiliul Fiscal, o revizuire a regimului fiscal ar putea aduce venituri fiscale suplimentare de peste 3% din PIB în câțiva ani.
„Dar mulţi se complac în ipocrizie; îşi dau seama de această situaţie (privind veniturile fiscale), dar precum în Caragiale, au o atitudine de genul «să se schimbe, dar să nu se modifice decât pe ici pe colo… prin părţi neesenţiale». Revederea regimului fiscal ar permite o diminuare a impozitării muncii, care să nu prejudicieze însă consolidarea bugetară”.
În plus, veniturile fiscale mai mari ar permite o politică care să ia în considerare faptul că cetățenii cu venituri mici au o tendință semnificativ mai mare spre consum decât cei cu venituri mari, ceea ce poate afecta dinamica importurilor.
„Trebuie combătute cu forţă instituţională şi cu determinare politică evaziunea fiscală şi «optimizarea fiscal» (tax avoidance). Nu trebuie cedat la presiuni interne şi externe. Să sperăm că şi instituţiile europene vor fi mai decise în aceast scop, în general”, se mai arată în analiza BNR.
România trebuie să încurajeze producția agricolă
Economiștii mai atrag atenția asupra subdezvoltării industriei agroalimentare în România, în ciuda faptului că pământul agricol reprezintă 57% din suprafața țării. Deficitul extern al acestui sector se situează la 0,5-0,6% din PIB. Potrivit analizei, România subvalorifică resursele și materiile prime interne, ceea ce se reflectă în faptul că importă produse care conțin inputuri esențiale din România.
De asemenea, economia României are nevoie de dezvoltarea turismului de calitate, care ar putea stimula „exportul intern”, în timp ce cetățenii români cheltuie miliarde de euro în străinătate. În plus, politicile industriale care vizează producția de bunuri comercializabile și creșterea valorii adăugate, inclusiv în domeniul agroalimentar, sunt insuficiente. Economia României are un caracter dual, similar țărilor mai puțin dezvoltate: unele sectoare importante sunt dominate de companii străine mari, în timp ce există multe companii cu capital autohton slabe.
În ultimul trimestru al anului trecut, procesul de convergență nominală a României la euro a înregistrat noi deviații, deși cursul de schimb a rămas stabil și îndatorarea guvernamentală a scăzut ușor. În ceea ce privește ratele dobânzii pe termen lung și ratele inflației, România a continuat să se îndepărteze de exigențele aderării la zona euro, însă într-o măsură marginală. În același timp, procesul de consolidare bugetară a încetinit, dar ținta asumată pentru anul 2022 nu a fost afectată, potrivit Mediafax.
