După turci, grecii vor fi cei mai apropiați observatori ai alegerilor de duminică, 14 mai, și nu-și fac iluzii că totul va fi roz cu vechiul dușman (dar membru NATO) de peste Marea Egee după vot, indiferent cine va câștiga.
Asta nu înseamnă că grecii nu ar fi fericiți să-l vadă spe Recep Tayyip Erdoğan plecând. Erdoğan nu numai că a angajat avioanele de luptă grecești într-o periculoasă luptă de tip brinkmanship deasupra Mării Egee, dar a lăsat să se înțeleagă că ar putea smulge o insulă grecească peste noapte și chiar a amenințat Atena cu o rachetă.
Decizia sa din 2020 de a reconverti Hagia Sophia din Istanbul, cândva cea mai mare biserică a Constantinopolului în care se țineau slujbe în limba grească, din muzeu în moschee, așa cum fusese în perioada otomană, a provocat o rană culturală deosebit de gravă grecilor.
Totul despre politica insulelor elene
Liderul opoziției, Kemal Kılıçdaroğlu, un fost birocrat de 74 de ani, cu siguranță s-ar dovedi un partener diplomatic mai pașnic, dar mulți observă că ar putea foarte bine să ofere o schimbare de stil mai degrabă decât de substanță. Când vine vorba de marile lupte regionale, granițele maritime, resursele energetice din estul Mediteranei și Cipru, este probabil ca prioritățile strategice cheie ale Turciei să rămână inflexibile.
Relațiile dintre Grecia și Turcia s-au îmbunătățit în ultimele luni, Erdoğan adoptând un ton mai docil după ce Atena a promis rapid sprijinul său în eforturile de ajutorare în urma cutremurelor masive din februarie. Nu se știe, totuși, cât va dura un astfel de calm. Într-adevăr, în campania electorală, Erdoğan a promis în ultimele zile că va continua să „enerveze” Grecia cu cheltuielile generoase ale Turciei în domeniul apărării.
Cu cine țin grecii?
Când a fost întrebat despre alegerile din Turcia, premierul grec Kyriakos Mitsotakis a avut puține perspective de schimbare totală. „Salut relativa îmbunătățire a climatului după cutremurele devastatoare din Turcia, dar nu îmi fac iluzii. Politica turcă nu se va schimba peste noapte”, a declarat el la OPEN TV. El s-a plâns în special de strategia mavi vatan sau „patria albastră” a Turciei, prin care Ankara încearcă să proiecteze supremația navală turcă în estul Mediteranei. „Patria albastră” a fost un element constitutiv al expansionismului turcesc din ultimii ani, reprezentând o potențială amenințare la adresa patriei noastre”, a declarat Mitsotakis.
Constantinos Filis, director al Institutului de Afaceri Globale și profesor de relații internaționale la Colegiul American din Grecia, a susținut că există o diferență marcantă de stil între rivalii din alegerile din Turcia, dar a avertizat că este puțin probabil ca pozițiile lor să se dovedească a fi prea diferite în ceea ce privește problema centrală a securității în Marea Egee.
Doctrina albastră
„Doctrina „patriei albastre” a fost o invenție a kemaliștilor Kılıçdaroğlu, provine din partidul fondat de Mustafa Kemal Atatür) și la fel este și problema demilitarizării insulelor grecești”, a spus el. Poziția oficială a Turciei este de a cere Atenei demilitarizarea insulelor din estul Mării Egee, în timp ce mulți greci se tem că Turcia are ambiții teritoriale asupra acestora. „Nu știu cât de ușor va fi pentru Kılıçdaroğlu să schimbe retorica, când Erdoğan a ridicat ștacheta atât de sus”, a adăugat Filis.
Președintele Ciprului, Nikos Christodoulides, a prezis o reluare a discuțiilor privind reunificarea insulei divizate după alegerile din Turcia într-un interviu recent, dar a observat, de asemenea, că nu crede că Erdoğan și Kılıçdaroğlu vor avea mari divergențe în ceea ce privește abordarea lor față de Cipru. „Atitudinea și abordarea Turciei de-a lungul timpului față de problema Ciprului nu este afectată de schimbările de guvern din țară”, a spus el.
„Dacă Erdoğan asigură realegerea, este foarte puțin probabil ca abordarea Turciei față de disputele de lungă durată cu Grecia să se schimbe”, a declarat Emre Peker, expert în Turcia și UE la firma de analiză a riscurilor Eurasia Group, adăugând că Erdogan ar fi deschis la dialog, dar, de asemenea, rapid în a-și asuma o poziție agresivă dacă discuțiile vor avea probleme. „Dacă Kemal Kılıçdaroğlu, câștigă, abordarea Ankarei față de Atena ar fi mult mai prietenoasă – chiar dacă liniile roșii ale Turciei nu se vor mișca”.
Erdoğan dorește încă un mandat
„Există o dorință de ambele părți ale Mării Egee de a căuta pacea și de a face compromisuri”, a fost de acord ambasadorul SUA în Grecia, George Tsunis, vorbind la același forum a doua zi. Tsunis a declarat că SUA va ajuta dacă i se va cere, dar a precizat că nu este rolul Washingtonului să dicteze ce trebuie făcut. El a adăugat că, atunci când există tensiuni între Grecia și Turcia, „avem un anumit nivel de îngrijorare, dar îi încurajăm pe ambii noștri aliați din NATO să își rezolve problemele prin mijloace diplomatice, în conformitate cu dreptul internațional”.
„Oamenii spun: „Domnule ambasador, nu este suficient”. Îmi pare rău, ce alt răspuns ați vrea să dea cineva: „Mergeți la război? Să vină saci mortuari? Este ridicol, problemele care au pus în discuție relația dintre Grecia și Turcia pot fi rezolvate”. Filis a declarat că Grecia nu ar trebui să aștepte propuneri din partea aliaților occidentali, ci ar trebui să își pregătească propria foaie de parcurs, prezentând Turciei și Occidentului modul în care percepe viitorul regiunii și cum pot avea loc negocieri semnificative cu Turcia.
„Discuțiile privind uniunea vamală UE-Turcia vor fi reluate în curând și depinde de Grecia să îi convingă pe francezi și germani că Europa va avea de câștigat în ceea ce privește stabilitatea și restabilirea ordinii într-o regiune de care are multe motive să-i pese: Migrația, energia sau viitorul unor state eșuate precum Libia”, a adăugat el.
