Autoritățile elvețiene de reglementare au intermediat intervenția UBS în încercarea de a împiedica răspândirea crizei în sistemul financiar mondial. Efectele preluării Credit Suisse au început să se propage în sistemul bancar global.
Acțiunile europene și asiatice au scăzut luni, după ce preluarea duminică de către UBS a falimentului Credit Suisse a stârnit temeri în legătură cu sănătatea sistemului bancar global.
După scăderi puternice în Asia, inclusiv o cădere de 7,1% a HSBC la Hong Kong, indicele bancar european Stoxx 600 a scăzut cu peste 3%. Acțiunile Credit Suisse au scăzut cu 63%, iar cele ale UBS cu 15,6%. Société Générale a scăzut cu 7,9 la sută, iar Commerzbank a regresat cu 8,6 la sută.
„În mai puțin de două săptămâni, trei bănci americane de dimensiuni medii au dat faliment, iar Credit Suisse a fost preluată rapid de UBS”, a declarat Ian Stewart, economist șef al Deloitte în Marea Britanie. „Aceste evenimente reprezintă cel mai dificil moment pentru sistemul bancar de la începutul crizei financiare din 2008. Așa cum s-a mai întâmplat atât de des până acum, o combinație între creșterea ratelor dobânzilor și încetinirea creșterii economice testează sistemul financiar”, a mai precizat economistul șef Deloitte.
Efectele preluării forțate încep să se propage
Goldman Sachs a declarat că se așteaptă ca declanșarea stresului în sectorul bancar să constrângă planurile băncilor centrale de a continua să crească ratele dobânzilor în lupta lor de lungă durată cu inflația.
Banca de investiții și-a redus prognoza de creștere economică a zonei euro cu 0,3 puncte procentuale și a declarat că se așteaptă acum ca Banca Centrală Europeană să majoreze ratele cu un sfert de punct în luna mai. Anterior, anticipase o jumătate de punct.
De asemenea, nu se mai așteaptă ca Banca Angliei să majoreze ratele în luna mai.
Cum au dispărut obligațiunile Credit Suisse
Un element al preluării rapide a Credit Suisse care alimentează neliniștea investitorilor în titluri de creanță este ștergerea prin această tranzacție a 17 miliarde de dolari din obligațiunile băncii. Autoritatea elvețiană de reglementare Finma a cerut duminică ca obligațiunile de nivel 1 suplimentar (AT1) ale Credit Suisse, un tip de datorie bancară conceput pentru a suporta pierderi în timpul unei crize, să fie reduse la zero, ca parte a acordului de salvare cu UBS, în valoare de 16 miliarde de franci elvețieni (17 miliarde de dolari).
Reuters a relatat că prețurile altor obligațiuni bancare similare din Europa au scăzut cu 10 până la 12 cenți în primele tranzacții de luni. „Este un semnal de alarmă pentru investitori că obligațiunile AT1 comportă riscuri reale de a fi anulate în scenarii extreme, ceea ce reprezintă și scopul existenței unor astfel de obligațiuni”, a declarat Gary Ng, economist senior la Natixis în Hong Kong. „Măsura va declanșa probabil unele vânzări și o reechilibrare a riscurilor din partea investitorilor în obligațiuni și a deținătorilor de produse de gestionare a averii”, a mai precizat specialistul citat.
Decizia Finma a fost luată în cursul weekend-ului trecut, după mai multe runde de negocieri pentru a intermedia un acord pentru Credit Suisse și a preveni extinderea crizei. În urma deciziei, deținătorii de obligațiuni AT1 ale băncii au pierdut mai mult decât acționarii acesteia și a pus sub semnul întrebării ierarhia creanțelor în cazul unui faliment bancar. Aceasta a fost cea mai mare depreciere de până acum a datoriei AT1.
Investitorii renunță la AT1
Sute de miliarde de dolari de obligațiuni AT1 au fost emise după criza financiară din 2008, ca parte a unei măsuri de reglementare internațională pentru a transfera riscul de faliment bancar către investitorii în obligațiuni expuse la deprecieri în caz de criză.
Până în prezent, acestea au înregistrat rareori pierderi, deși în 2017 au fost, de asemenea, depreciate ca parte a falimentului Banco Popular din Spania. Titlurile AT1 sunt de obicei deținute de investitorii profesioniști în obligațiuni și de fondurile speculative, dar sunt populare și în rândul investitorilor de retail și al celor care gestionează averi în Asia.
„Cred că scenariul negru în care Credit Suisse se prăbușește a fost exclus, dar piețele analizează implicațiile pentru deținătorii de obligațiuni de pe alte piețe”, a declarat Francesco Pesole, strateg FX la ING. „Ceea ce vedem din partea băncii centrale și din partea M&A sunt pași pentru a sprijini sistemul și a restabili calmul, dar este un proces gradual și piețele încă au temeri”, a explicat Pesole.
Un director de vânzări de instrumente cu venit fix din Asia la o bancă de investiții globală a declarat că unii investitori se retrag cu totul din datoriile AT1. „Ceea ce vedem astăzi în Asia este că investitorii analizează ceea ce s-a întâmplat în weekend și își dau seama dacă ar trebui să trateze datoriile AT1 ca pe același tip de risc ca înainte, astfel că unii spun deja că vor să iasă din ele”, a declarat directorul.
„Aceasta este o evaluare pe care o fac astăzi o mulțime de oameni – instituții, bănci și clienți ai băncilor private care dețin toate datorii AT1”, a mai precizat sursa citată de Financial Times.
