Liderul mercenar Wagner, Evgheni Prigojin, și-a retras trupele sâmbătă din drumul acestora spre Kremlin și, se pare, a ajuns la o înțelegere cu liderii statului pentru a se retrage în exil în Belarus. Detaliile acordului nu au fost făcute publice. Cu toate acestea, se spune prin cercuri restrânse că Prigojin a declarat că aprovizionarea cu armament și muniție nu a ajuns la el la timp, iar oamenii lui erau uciși pe front din ce în ce mai mulți. Se pare că a cerut ca președintele Putin să îndepărteze câțiva generali din armata rusă.
Grupul Wagner controla puncte militare cheie din Rostov-pe-Don, sediul districtului militar sudic al Rusiei. Ostilitatea dintre grup și armata rusă nu este o noutate.
Relația grupului Wagner cu Moscova
Rusia a folosit acest grup de mercenari ca o modalitate de a nega implicarea și susține că nu are o implicare directă semnificativă, așa cum s-a întâmplat în Siria și Sudan. Rusia l-a folosit în anexarea Crimeei în 2014. În același an, grupul a fost implicat în regiunea Donbas în 2014. Deoarece războiul Rusiei împotriva Ucrainei nu s-a încheiat așa cum Moscova se aștepta și câștigurile Rusiei au fost atât de nesemnificative încât Kremlinul a trebuit să utilizeze deschis Grupul Wagner în operațiunile împotriva Ucrainei.
Este acum evident pentru toată lumea că există diferențe între cadrele armatei ruse și conducerea nu este complet unită, așa cum se pretinde. În general, numeroase cazuri arată că autoritatea civilă nu are întotdeauna încredere în generali. Dacă acesta este cazul cu Putin, el nu este un exemplu singular. Președintele Lincoln nu avea încredere în generalul Lee.
Beijingul vigilent
Cu toate acestea, insurecția eșuată a lui Prigojin a creat puternice reverberații la Beijing și a zguduit întreaga politică a țării. Beijingul urmărește cu atenție impactul acestei situații. Imediat după ce Grupul Wagner a anunțat acceptarea acordului, adjunctul ministru de externe rus, Andrey Rudenko, s-a deplasat la Beijing pentru a se întâlni cu ministrul chinez de externe, Qin Gang, și adjunctul său, Ma Zhaoxu.
Beijingul trebuie să fi fost mai interesat să afle detalii despre relațiile dintre Putin și armata rusă. Prima reacție a Beijingului la episodul insurecției din Rusia a fost o declarație scurtă din partea Ministerului chinez de externe, conform căreia „incidentul Grupului Wagner este o afacere internă pentru Rusia”. Această declarație criptică era adresată SUA și aliaților lor vestici, arătând că China va considera orice remarci ostile referitoare la acest incident drept o interferență în afacerile interne ale unui stat, ceea ce este interzis de Convenția de la Geneva. De asemenea, se pune capăt speculațiilor din orice direcție referitoare la unele temeri ale Chinei în legătură cu acest incident.
Concluzia publicației EurAsian Times se bazează pe o declarație separată a Ministerului chinez de externe, conform căreia cei doi diplomați au discutat „relațiile sino-ruse și problemele internaționale și regionale de interes comun”.
