În prima zi a lunii martie, conform tradiției băieții trebuie să ofere fetelor mărțișoare. Sărbătorim astfel venirea primăverii și revenirea la viața a naturii. Mărțișorul este considerat un talisman care poartă noroc și aduce bunăstare, acesta se poartă în primele 10 zile ale lunii martie.
Semnificațiile acestui gest își are originile în legenda potrivit căreia Soarele a coborât pe Pământ și s-a transformat înt-o fată frumoasă, însă un zmeu i-a pus gând rău, a răpit-o și a încuiat-o într-un turn. La auzul acestei vești, păsările au încetat să mai cânte iar copii au refuzat să se mai joace.
Legenda mărțișorului
Situația a fost salvată de un tânăr curajos care a plecat să elibereze Soarele numaidecât. Timp de un an tânărul erou a căutat tunul iar după o luptă zdravănă cu zmeul a reușit să-i redea libertatea fetei ținute captivă în turn. De îndată ce frumoasă domniță a fost eliberată aceasta s-a transformat din nou în Soare care și-a reluat locul de cinste și a început să lumineze din nou Pământul.
Tânărul, în bătălia sa cu zmeul a fost rănit și din păcate a murit. Sângele eroului nostru s-a vărsat peste ghiocei. Astfel, în zilele noastre cinstea eroului este comemorată prin șnurul alb-roșu. Culoarea roșie reprezintă dragostea în timp ce culoarea albă simbolizeaza ghiocelul, vestitorul primăverii.
După principiul câte bordeie atâtea obiceiuri, în Republica Moldova tradiția spune că în prima zi din luna martie, Primăvara s-a arătat la marginea pădurii unde a zărit un ghiocel care se chinuia din răsputeri să-și croiască loc prin stratul de omăt. Săritoare de fel, Primăvara l-a ajutat și i-a făcut cale dând la o parte stratul de nea.
Acest gest n-a fost deloc pe placul iernii, aceasta rău s-a înfuriat și a chemat în sprijin pe prietenul ei vântul și pe gerul pentru a îngheța firava floare.
Primăvara, l-a protejat acoperindu-l cu mâinile dar s-a rănit în mărăcinii din jur. O picătură de sânge i s-a prelins pe blajina floare care a reînviat. Așa a ieșit Primăvara victorioasă din confruntarea cu Iarna iar culorile șnurului dăruit în zilele noastre reprezintă sângele ei care s-a prelins pe zăpada imaculată.
Câte bordeie atâtea obiceiuri
În zona Balcanilor, la bulgari de exemplu, sărbătoarea mărțișorului se numește Matenița. Aceeași denumire o întâlnim de asemenea, la aromâni și megleno-români. În intervalul 1-10 martie în Republica Moldova are loc festivalul muzical ”Mărțișor”.
Potrivit cercetărilor arheologice de la Schela Caldovei, mărțișorul este sărbătorit pe aceste meleaguri de mai bine de opt milenii. S-au găsit amulete confecționate din pietricele perforate colorate în alb și roșu, purtate sub formă de coliere.
După ce s-au scurs cele 10 zile din luna martie, mărțișorul trebuie atârnat într-un pom fructifer pentru a aduce bunăstare familiei respective. În Moldova și Bucovina, mărțișorul era alcătuit dintr-o monedă de aur sau argint care atârna de un șnur alb-roșu la gâtul copiilor, potrivit jurnalul.ro.
În Transilvania, mărțișorul se agață la uși sau la ferestre pentru a ține la distanță duhurile rele. În Bucovina, Maramureș, Banat și Bistrița, fetele sunt cele care oferă mărțișoare băieților. Legenda spune că Baba Dochia trimite înapoi frigul și gerul dacă se muncește de 1 martie. Așadar, dacă vreți să vină căldura nu trebuie să spălați, sau să faceți curat în casă. La masă trebuie să consumați un pahar de vin roșu.
