Infofinanciar > Info > Veste proastă de la BNR. Ce se petrece cu ratele la bănci
Info

Veste proastă de la BNR. Ce se petrece cu ratele la bănci

dobanzi Sursa foto Stiri Bancare
Foto: stiribancare.ro

Inflația nu ne lasă deloc în pace, se anunță noi scumpiri în zona alimentară și frigiderele românilor sunt tot mai goale. În acest frutrant context, dinspre BNR mai vine o veste proastă…

Nu e o idee bună

Specialiștii spun că românii care au credite ale căror rate depind de ROBOR au o singură soluţie pentru a ţine valoarea acestora sub control. Ei pot trece de la indicele ROBOR la Indicele de Referință pentru Creditele Consumatorilor.

Tot mai multe persoane vor să treacă de la Robor la IRCC. Băncile nu prea vor sa audă de așa ceva pentru că pentru ele asta inseamnă pierderi. Practic, românii cu credite legate de ROBOR sunt la mâna băncilor. Cei aproape 490.000 de debitori cu credite legate de ROBOR pot să ceară băncilor înlocuirea indicelui cu IRCC. Băncile pot să aprobe sau nu, spun cei din sectorul bancar.

Avocatii spun însă că este ilegal ca bancile să refuze acest lucru.

Vestea proastă despre care vorbeam mai sus vine de la Adrian Vasilescu, consilier de strategie la BNR:  această mutare nu este o soluție.

„Riscurile sunt foarte mari”

Mulți români trec de la indicele ROBOR la IRCC, mai ales că la un credit de 250.000 de lei, rata a crescut cu aproape 700 de lei faţă de anul trecut. ROBOR la 3 luni a ajuns pe 20 mai 2022 la 5,71% , faţă de 1,54% anul trecut pe 20 mai 2021.

Adrian Vasilescu: „Trebuie să te gândești foarte bine când faci un asemenea gest dacă îl faci numai pentru că poți să îl faci sau îl faci pentru că ești strâns cu ușa. Riscurile sunt foarte mari – în primul rând, dacă ne uităm pe tabelul de vineri al creșterii ROBOR-ului vom vedea că de la ratele peste noapte care sunt de 3,84, mergem în continuare la rata pe 3 luni cu creștere la 5,71 și la rata pe 12 luni cu 6,11 – asta arată că dobânzile sunt în creștere. Și în România, și în China”.

”În momentul de față îmi convine să schimb un credit în care dobânda o compun din ROBOR de 5,95% plus marja băncii și un IRCC care este de numai 86%, dar dacă ne uităm în urmă, acum 3 luni IRCC era 1,17%. Și dacă ne uităm în urmă era și mai mic. Dar a fost o vreme în care dobânzile au urcat și IRCC a fost mai mare decât ROBOR”, a subliniat Vasilescu.

Ratele nu se mai opresc

Adrian Vasilescu a subliiat și faptul că ratel la bănci nu au șanse să stagneze.

„Sigur că vor crește, pentru că dacă ne uităm numai la când a început războiul, din 24 februarie și până vineri, când avem ultima rată calculată, nu a fost zi de la Dumnezeu în care ROBOR să nu crească. Zi de zi, fără nicio excepție. Va crește în continuare tot așa”, a mai spus consilierul de la BNR.

O altă părere

Economiştii şefi din băncile comerciale atrag atenţia asupra faptului că, anul acesta, dobânzile bancare, inclusiv cele la credite, nu doar la depozite, nu au şanse să ajungă din urmă inflaţia care a crescut mult mai rapid. Altfel spus, pe moment, cei care au sau contractează credite vor plăti rate mai puțin costisitoare, în termeni reali, cu condiţia ca veniturile lor să crească cel puțin cu rata inflației.

Un calcul bazat pe estimări plauzibile( ROBOR de 6% și o marjă a băncii de 2,5%-3%)  arată că dobânzile pentru creditele acordate companiilor, de exemplu, nu vor sări de 9%, în timp ce inflația în luna martie este estimată la 10,15%, comparativ cu aceeași lună a anului trecut. Mai mult, previziunile BNR merg către un vărf de 11,2% al inflaţiei în acest an, deci cu cel puțin două puncte procentuale sub dobândă.

Pentru finalul trimestrului trei din acest an, BNR are o proiecţie a inflaţiei de 10,2%, iar pe ansamblul vede creștere prețurilor la 9,6%.  Altfel spus, valoarea reală (echivalent al puterii de cumpărare) a sumei plătite ca rată lunară scade, deși dobânzile sunt în creștere.