Ministrul Muncii, Simona Bucura Oprescu, a dezvăluit cine sunt beneficiarii salariilor recompensă și cum această măsură poate avea consecințe complexe. Inclusiv în ceea ce privește pierderea unor sporuri.
Într-o declarație dată joi, oficialul a explicat modul în care românii vor primi aceste bonusuri salariale, în funcție de performanțele lor. Conform acestei noi politici, salariile la stat vor fi structurate în două componente: una fixă și una variabilă.
Veste proastă pentru salariați!
Componenta variabilă va fi formată din diverse sporuri și va fluctua în funcție de nivelul de performanță la locul de muncă în fiecare lună. Fiecare salariat din sectorul public va primi un salariu brut de bază. Este definit de poziția sa în cadrul ierarhiei ocupaționale. În plus, vor fi acordate sporuri în funcție de condițiile specifice ale locului de muncă. Așa cum se întâmplă în prezent. De exemplu, un medic de urgență sau unul din cadrul secției de terapie intensivă va primi un spor datorat condițiilor speciale de lucru.
În plus față de aceste sporuri, există și o altă componentă care trebuie să fie limitată la maximum 20% din bugetul disponibil. Reprezintă un bonus de performanță. Acest bonus va fi acordat angajaților care îndeplinesc anumite criterii de performanță stabilite.
Aceste criterii vor fi stabilite prin lege la nivel general și apoi de fiecare ordonator de credit.”, a spus ministrul Muncii, Simona Bucura Oprescu. Ministrul Muncii, Simona Bucura Oprescu, a comunicat că s-a întâlnit cu delegații Băncii Mondiale. S-a focalizat pe sectorul educațional, precum și cu reprezentanții sindicatelor.
Marcel Ciolacu a declarat că salariul minim brut pe economie va avea o creștere
,,Ne propunem să finalizăm această parte de dialog social, după care trecem efectiv la reaşezarea coeficienţilor în cadrul familiilor ocupaţionale. Noua lege trebuie să elimine inechităţile din sistemul de salarizare”, a precizat Simona Bucura Oprescu.
,,Vreau să vă asigur că vom finaliza elaborarea legii la timp”, a declarat ministrul Muncii, subliniind că cel mai înalt salariu va fi cel al președintelui. Totodată, a menționat că legea salarizării va include și o componentă legată de performanță.
Premierul Marcel Ciolacu a declarat că salariul minim brut pe economie va avea o creștere de la 3.300 de lei la 3.700 de lei, începând cu data de 1 iulie 2024. Această decizie a fost anunțată după ședința de Guvern dedicată adoptării bugetului pentru anul următor.
„Am lăsat la final salariul minim pe 2024, care va crește cu siguranță. Propunerea noastră este de 3.700 lei de la 1 iulie, ca să asigurăm cele șase luni de predictibilitate mediului de afaceri. Până atunci, păstrăm facilitatea de 200 lei scutiți de taxe din salariu minim brut”.
Creștere la 3.500 lei începând cu 1 iulie 2024
Potrivit propunerilor formulate de diverse părți interesate:
– Patronatele sugerează o creștere a salariului minim brut de la 3.500 lei începând cu 1 iulie 2024, urmată de o creștere la 3.700 lei de la 1 ianuarie 2025.
– Sindicatele propun o creștere la 3.800 lei începând cu 1 martie 2024.
– Guvernul propune o creștere la 3.700 lei începând cu 1 iulie 2024.
Florin Jianu, președintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, a explicat că propunerea patronatelor, avizată de Consiliul Național al IMM-urilor și CONCORD. Este de creștere la 3.500 lei începând cu 1 iulie 2024 și la 3.700 lei începând cu 1 ianuarie 2025. În timp ce sindicatele propun o creștere la 3.800 lei începând cu 1 iulie 2024. Guvernul a venit cu o propunere de creștere la 3.700 lei începând cu 1 iulie 2024.
La invitația ministrului Muncii, Simona Bucura-Oprescu, reprezentanții Federației Naționale a Sindicatelor Unite din Poliția Locală România, afiliată la BNS, Eugen Tone și Cosmin Alexandru Iordache. Au participat la consultările referitoare la proiectul noii legi a salarizării în domeniul bugetar, în cadrul sectorului de activitate „Administrație publică locală”.
Noul proiect, care este elaborat cu coordonarea Băncii Mondiale
Propunerile sindicatului s-au axat pe următoarele aspecte:
– Compensarea cu timp liber corespunzător sau cu plata unui spor pentru munca prestată în zilele de sâmbete, duminici și sărbători legale.
– Menținerea în plată a coeficienților stabiliți de consiliile locale fără a fi diminuați atunci când crește valoarea salariului minim pe economie. Precum și după aplicarea noii legi a salarizării.
Noul proiect, care este elaborat cu coordonarea Băncii Mondiale şi a Comisiei Europene, are ca principiu salarizarea în funcţie de anumite criterii. Studii, experienţă, complexitate, creativitate, ”diversitate, responsabilitate decizională, conducere, coordonare, supervizare, comunicare, condiţii de muncă, incompatibilităţi şi situaţii speciale.
Salarizarea este stabilită de la nivelul 1 la maxim nivelul 12. Noua lege a salarizării pentru familia ocupaţională administraţie publică locală, conform propunerii Ministerului Muncii, se doreşte a stabili grile unice de salarizare pentru angajaţii din acest domeniu”, precizează sindicaliştii.
Se urmărește aplicarea legii într-o singură etapă
Conform declarațiilor Federației Naționale a Sindicatelor Unite din Poliția Locală România, se preconizează că legea va intra în vigoare cel mai devreme după 1 ianuarie 2025. Termenul stabilit în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru adoptarea acesteia este sfârșitul anului 2024. După adoptarea legii în forma finală în Parlament, se urmărește aplicarea acesteia într-o singură etapă, evitând astfel problemele generate de aplicarea etapizată a vechii legi, care a necesitat 5 ani pentru implementare.
,,Ministerul Dezvoltării şi Administraţiei a anunţat că susţine propunerea AMR, AOR, ACR şi UCJR privind aplicarea unor grile standard de salarizare pentru administraţia publică locală dar şi cu o componentă flexibilă”, spune sindicatul. A precizat că a adus la cunoştinţă ministrului că în prezent sunt discriminări şi inechităţi în ceea ce priveşte actuala Lege 153/2017. În cadrul aceleaşi unităţi administrative sunt salarii diferite pentru aceeaşi funcţie din cadrul unor instituţii locale. Precum şi că unii poliţişti locali beneficiează de indemnizaţie de hrană cu toate că în lege se stabilesc drepturi de hrană conform OG 26/1994, iar în unele localităţi nu beneficiează deloc.
Prin noua lege a salarizării ne dorim o reierarhizare
Principalele propuneri ale Federaţiei au fost ”compensarea cu timp liber corespunzător sau cu plata unui spor, pentru munca prestată în zilele de sâmbete. Duminici şi sărbători legale de personalul poliţiei locale, acordarea obligatorie a drepturilor de hrană personalului poliţiei locale. Obligarea unităţilor administrativ-teritoriale de a efectua determinările privind desfăşurare activităţii în condiţii vătămătoare şi acordarea sporului aferent. Precum şi menţinerea în plată a coeficienţilor stabiliţi de consiliile locale fără a fi diminuaţi atunci când creşte valoarea salariului minin pe economie. Precum şi după aplicarea noii legi a salarizării”, se mai arată în comunicat.
Ministrul a subliniat că obiectivul este să se creeze o lege a salarizării fundamentată pe principiul echității. De asemenea, reprezentanții sindicatelor au exprimat interesul lor de a participa la elaborarea unei legislații care să asigure stabilitate și predictibilitate în domeniul salarizării.
„Prin noua lege a salarizării ne dorim o reierarhizare care să aducă echitate, atât în interiorul familiilor ocupaționale, cât și pe verticală. Adică la muncă egală, plată egală. De asemenea, ne dorim să avem o formulă care să aducă performanță în sectorul bugetar printr-un sistem de salarizare compus dintr-o parte fixă și una variabilă”, a mai completat ministrul Simona Bucura-Oprescu, conform romaniatv.net.
