Va fi din nou Ursula von der Leyen, nu-i așa? Președinta Comisiei Europene este, într-adevăr, în continuare favorită pentru un al doilea mandat în fruntea executivului UE. Acest lucru înseamnă că în oraș se joacă un nou joc interesant. În principal de către politicieni, diplomați și funcționari care o critică pe șefa Comisiei. Cine ar putea obține postul, dacă nu von der Leyen?
Mai jos sunt prezentați candidații care sunt propuși fie ca alternative reale, fie ca o modalitate de a face presiuni asupra lui von der Leyen pentru a obține concesii de la ea. Nu figurează pe această listă … candidații principali ai partidelor politice care concurează cu von der Leyen. În pofida așa-numitului proces „Spitzenkandidaten”, este puțin probabil ca Partidul Popular European să renunțe la președinția Comisiei. Dacă rămâne cea mai mare forță politică de la Bruxelles.
Mario Draghi
De ce? În vârstă de 76 de ani, a condus o coaliție italiană cu o largă bază până când aceasta s-a dezintegrat în 2022. Iar numele său apare adesea atunci când sunt vacante roluri de lider internațional. Până acum, fostul prim-ministru italian și președinte al Băncii Centrale Europene a fost legat mai ales de postul de președinte al Consiliului European (când Charles Michel va pleca).
Draghi s-a întors deja în mijlocul politicii UE, lucrând la un plan oficial al Bruxelles-ului pentru a face blocul mai competitiv. Pe care îl va prezenta imediat după alegerile europene, când liderii europeni se vor târgui pentru posturile de conducere ale blocului. În plus, el este un apropiat al președintelui francez Emmanuel Macron.
De ce nu? Italianul nu are o afiliere politică clară și este greu de înțeles de ce PPE ar ceda puternicul post de președinte al Comisiei unei persoane fără loialități politice clare.
Roberta Metsola
De ce? După cum s-a subliniat mai sus, este puțin probabil ca PPE să renunțe la conducerea Comisiei în următorul mandat. Cu toate acestea, dacă von der Leyen nu obține sprijinul de care are nevoie, cealaltă candidată de top a PPE ar putea ieși la suprafață.
În calitate de președinte al Parlamentului European, Metsola a reușit să se mențină deasupra disputei politice. O tactică care a ajutat-o anterior să își asigure funcția actuală. În același timp, ea a dat dovadă de leadership în materie de politică externă. A fost primul lider UE care a vizitat Kievul după invazia Rusiei din 2022. Originară din Malta, Metsola ar putea fi o victorie pentru sudul Europei atunci când se vor împărți funcțiile de conducere. Într-o postare pe Instagram săptămâna trecută, Metsola a fost văzută în timp ce vorbea cu premierul grec Kyriakos Mitsotakis și cu premierul polonez Donald Tusk. Un indiciu că, oricare ar fi postul, ea are sprijin în locuri înalte.
De ce nu? Malta este cea mai mică țară din UE, atât ca mărime, cât și ca populație. De asemenea, Metsola nu are nicio experiență executivă, nici măcar în țara sa de origine. Dosarul său conservator privind avortul a fost folosit împotriva ei la începutul președinției sale în legislativul UE.
Christine Lagarde
De ce? Pentru că este franțuzoaică. Reticența lui Macron de a o susține pe von der Leyen pentru postul de conducere ridică o întrebare evidentă. După cinci ani de guvernare germană și o perioadă și mai lungă în care germanii sau austriecii au deținut postul-cheie de șef de cabinet al președintelui Comisiei, vrea Macron ca un francez să conducă Comisia? În calitate de fost ministru de Finanțe și actual președinte al Băncii Centrale Europene, Lagarde ar bifa căsuța experienței de conducere la nivel înalt și are și avantajul suplimentar de a fi femeie.
De ce nu? Pentru că este franțuzoaică. Nu există niciun indiciu că Lagarde ar fi dispusă să părăsească BCE înainte de sfârșitul mandatului său de opt ani. Chiar că Elysée se gândește serios să-i propună numele. De când a părăsit FMI, numele lui Lagarde a apărut în timpul aproape fiecărei remanieri a guvernului francez ca posibil ministru.
Klaus Iohannis
De ce? Președintele României este văzut ca o mână sigură și este un favorit al liderilor europeni, în special al conservatorilor. Atât Macron, cât și cancelarul german Olaf Scholz l-au lăudat pentru că și-a menținut țara ancorată în tabăra pro-occidentală și pro-europeană după invazia Rusiei în Ucraina. Ceea ce nu se poate spune despre Ungaria, Slovacia sau Bulgaria. Spre deosebire de Polonia, România a respectat, de asemenea, cu strictețe regulile pieței unice a UE. În plus, nu a impus în mod unilateral restricții asupra cerealelor ucrainene. Ceea ce a întărit reputația lui Iohannis ca jucător de echipă pro-european.
Mulți susțin că a venit timpul ca un est-european să conducă UE. În acest caz, vorbitorul de limbă germană Iohannis este bine plasat. Provenind din aceeași familie politică din PPE ca von der Leyen. Decizia PPE de a-și organiza congresul electoral la București atestă, de asemenea, poziția sa în rândul liderilor conservatori ai grupului.
Având în vedere că al doilea său mandat se va încheia în decembrie, Iohannis este în căutarea unui post internațional de top. Luna trecută, el a fost de acord să candideze la funcția de viitor lider al NATO. Dar aceasta va fi o bătălie dificilă, având în vedere sprijinul larg acordat premierului olandez Mark Rutte.
De ce nu? Oferta de ultim moment a lui Iohannis de a-i fura lui Rutte rolul de lider al NATO a deranjat unele țări din Europa de Vest.
Andrej Plenković
De ce? Prim-ministrul croat Andrej Plenković provine, de asemenea, din PPE. Ca și în cazul lui Iohannis, numirea sa ar răspunde apelurilor tot mai numeroase pentru ca Europa de Est să obțină o funcție de conducere. Alegerea unui croat ca președinte al Comisiei ar fi, de asemenea, un semnal pozitiv pentru viitorii membri ai UE. Anunțul surprinzător al lui Plenković că va conduce lista de candidați la europarlamentare a partidului HDZ, aflat la putere în Croația, i-a făcut pe unii să suspecteze că vrea să abandoneze politica internă. Experiența sa ca prim-ministru din 2016 i-a oferit cu siguranță autoritate și oportunități de relaționare cu colegii săi lideri europeni.
De ce nu? Plenković a respins zvonurile că ar putea să o înlocuiască pe von der Leyen, ceea ce, desigur, ar putea fi considerat un bun indiciu că este interesat de acest post, conform Politico .
