Aproape o treime dintre europeni votează acum anti-sistem, adică pentru partide populiste. De extremă dreapta sau de extremă stângă. Sprijinul larg pentru politicile anti-sistem crește pe tot continentul. Iată o provocare ce devine din ce în ce mai problematică pentru clasa politică mainstream.
Analizele efectuate de peste 100 de politologi din 31 de țări au constatat că la alegerile naționale de anul trecut, o cotă record de 32% din alegătorii europeni a votat pentru partidele anti-sistem, comparativ cu 20% la începutul anilor 2000 și 12% la începutul anilor 1990.
Europenii votează acum anti-sistem
Coordonat de Matthijs Rooduijn, specialist în științe politice la Universitatea din Amsterdam, studiul a mai constatat că aproximativ jumătate dintre alegătorii anti-sistem susțin partidele de extremă dreapta. Aici cota de voturi care crește cel mai rapid.
„Există fluctuații, dar tendința de bază este că cifrele continuă să crească”, spune Rooduijn. „Partidele mainstream pierd voturi. Partidele anti-sistem câștigă. Multe studii arată că atunci când populiștii obțin puterea, calitatea democrației liberale scade.”
Cercetătorii au luat în considerare clasificarea mai multor partide de centru-dreapta cunoscute drept partide de extremă-dreaptă la limită.
Mulți populiști
Lista Populiștilor (PopuList) a fost lansată acum cinci ani. . În acest an, sunt identificate pe această listă 234 de partide anti-sistem în Europa. Asta include 165 de partide populiste (fie de extremă stângă, fie de extremă dreaptă). Lista clasifică 61 de partide drept extremă stângă și 112 drept extremă dreaptă (majoritatea, dar nu toate, populiste).
Partidele populiste europene și-au dublat cota de vot în ultimii 30 de ani.
Criticii spun că populiștii la putere șubrezesc adesea normele democratice, subminând sistemul judiciar și mass-media. Sau restrâng drepturile minorităților, uneori în moduri care vor avea efecte mult timp după încheierea mandatelor lor.
Democrația, subrezită
„Pentru populiști, tot ceea ce se află între „voința oamenilor” și ”elaborarea politicilor este rău”, a spus Rooduijn. „Aceasta include toate acele echilibre vitale între puteri – o presă liberă, justiție independentă, protecții pentru minorități – care sunt o parte esențială a unei democrații liberale”.
Partidul pentru Libertate din Austria (FPÖ) este confortabil în fruntea sondajelor la un an de la alegeri. AfD din Germania și-a dublat cota de voturi potențiale, ajungând la 22% și se află pe locul al doilea. Marine Le Pen pare să se îndrepte spre cea mai bună cursă de până acum la președinția franceză.
Trei partide de extremă dreapta, nativiste, din Grecia au câștigat locuri parlamentare la votul din iunie.
O multitudine de factori se află în spatele acestei tendințe, potrivit cercetătorilor care au analizat partidele care au câștigat cel puțin un mandat sau cel puțin 2% din voturi la alegerile parlamentare naționale din 1989 încoace.
Cine votează cu populiștii
„Partidele de extremă dreaptă, în mod special, și-au extins cu adevărat baza de alegători”, spune Daphne Halikiopoulou, specialist în politică comparată la Universitatea din York și co-autor al PopuList.
Izolările din timpul pandemiei și vaccinurile au devenit teme predilecte pentru unii. În creștere sunt și discuțiile despre războiul cultural, precum și despre criza climatică. Alții s-au axat pe criza costului vieții și pe războiul Rusiei împotriva Ucrainei.
Acum votează cu extrema dreaptă oameni „care nu obișnuiau să o facă și nici nu te-ai aștepta să o facă: femei în vârstă, alegători din mediul urban, clasa de mijloc educată”, spus Halikiopoulou.
