La împlinirea unui an de la invadarea Ucrainei de către Rusia, Adunarea Generală a ONU va vota săptămâna viitoare un proiect de rezoluție care subliniază „necesitatea de a se ajunge, cât mai curând posibil, la o pace cuprinzătoare, justă și durabilă”, în conformitate cu Carta fondatoare a Organizației Națiunilor Unite.
ONU cere din nou Moscovei să își retragă trupele și solicită încetarea ostilităților. Adunarea Generală, formată din 193 de membri, va vota probabil joia viitoare, după două zile de discursuri rostite de zeci de state pentru a marca aniversarea din 24 februarie a începerii războiului.
Ucraina și susținătorii săi speră să adâncească izolarea diplomatică a Rusiei, încercând să obțină voturi „da” din partea a aproape trei sferturi din Adunarea Generală pentru a egala, dacă nu chiar mai bine, sprijinul primit pentru mai multe rezoluții anul trecut.
„Contăm pe un sprijin foarte larg din partea membrilor. Miza nu este doar soarta Ucrainei, ci și respectarea independenței, suveranității și integrității teritoriale a fiecărui stat”, a declarat ambasadorul Uniunii Europene, Olof Skoog, care a contribuit la conducerea elaborării rezoluției Adunării Generale.
Ambasadorul adjunct al Rusiei la ONU, Dmitri Polianski, a refuzat să comenteze proiectul de rezoluție pe care statele membre l-au primit miercuri.
Adunarea Generală a fost punctul central al acțiunii ONU privind Ucraina, deoarece Consiliul de Securitate, format din 15 membri, a fost paralizat de Rusia, care deține dreptul de veto alături de Statele Unite, China, Franța și Marea Britanie.
În schimb, Consiliul de Securitate a organizat zeci de reuniuni privind Ucraina în ultimul an și va discuta din nou despre război vinerea viitoare, în cadrul unei reuniuni ministeriale. Diplomații spun că este puțin probabil ca ministrul rus de externe Serghei Lavrov să călătorească la New York.
Rezoluția Adunării Generale ONU ar trebui să cuprindă un plan de pace
Rezoluțiile Adunării Generale nu sunt obligatorii din punct de vedere juridic, dar au greutate politică. Ucraina a dorit ca proiectul de rezoluție al Adunării Generale să consacre un plan de pace în 10 puncte propus de președintele Volodimir Zelenski, dar diplomații au declarat că proiectul a fost simplificat în încercarea de a obține cât mai mult sprijin posibil.
Pe măsură ce Rusia și Occidentul și-au disputat influența diplomatică, unele state, în special din sudul lumii, se tem că sunt strânse în mijlocul unei intense rivalități geopolitice.
Rusia a fost izolată din punct de vedere diplomatic anul trecut, când 141 de state au votat pe 2 martie pentru a denunța invazia sa și a cere Moscovei să-și retragă trupele. La doar câteva săptămâni mai târziu, 140 de state au votat pentru a cere accesul la ajutor și protecția civililor și au criticat Rusia pentru crearea unei situații umanitare „dezastruoase” în vecina sa, Ucraina.
Apoi, pe 12 octombrie, 143 de țări au votat pentru a condamna „tentativa de anexare ilegală” de către Rusia a patru regiuni parțial ocupate din Ucraina și au cerut tuturor țărilor să nu recunoască acest demers.
Rusia a amenințat statele care au votat pentru izolarea sa în Consiliul ONU
Moscova a încercat să își diminueze izolarea. Înaintea unui vot din aprilie, care a dus la suspendarea Rusiei din Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, Rusia a avertizat țările că un vot pentru această măsură va fi considerat un „gest neprietenos” și va fi luat în considerare în dezvoltarea relațiilor bilaterale.
Rusia afirmă că a lansat ceea ce numește o „operațiune militară specială” pentru a „denazifica” Ucraina și a proteja minoritatea vorbitorilor de limbă rusă și, de asemenea, acuză acum Occidentul că duce un „război prin procură” împotriva sa prin înarmarea Ucrainei și impunerea de sancțiuni Moscovei.
Statele Unite și aliații occidentali au calificat invazia drept o acaparare neprovocată a teritoriului împotriva unei națiuni suverane.
La Națiunile Unite, Statele Unite și alte țări occidentale s-au străduit să mențină sprijinul diplomatic pentru Ucraina, concentrându-se pe Carta fondatoare a ONU, al cărei principiu-cheie este respectul pentru suveranitate și integritate teritorială.
„Nu poți fi neutru atunci când există o țară care atacă o altă țară”, a declarat luna trecută ambasadorul american la ONU, Linda Thomas-Greenfield. „Este un atac la adresa Cartei ONU. Este un atac la suveranitatea unei țări independente. Este un atac asupra unui vecin”, citează Reuters.
