Înarmați cu telefoane, turiștii sosesc în Santorini de pretutindeni. Pe bărcile plutitoare ale uriașelor transatlantice sau cu autocarele care urcă în zigzag pe versanții abrupți ai dealurilor.
Unii înfruntă căldura după-amiezii pentru a găsi un loc bun printre casele albe și bisericile cu domuri albastre. Unde, apoi, așteaptă ore în șir să vadă faimosul apus de soare de pe insula grecească. Pe măsură ce soarele apune, mulți alții li se alătură. Se înghesuie de-a lungul falezei sau pe balcoane, cu aparatele foto la îndemână.
Dar pentru mulți dintre cei 20 000 de rezidenți permanenți din Santorini, insula cândva idilică, cu sate pitorești și plaje virgine, a fost ruinată de turismul de masă.
În timp ce protestele împotriva turismului excesiv izbucnesc în alte destinații de vacanță populare, inclusiv Veneția și Barcelona, Santorini reprezintă unul dintre cele mai clare exemple ale impactului pe care îl pot avea mulțimile de vizitatori asupra unui loc.
Autoritățile de pe insulă s-au alăturat altor puncte fierbinți ale turismului. Solicită o limitare a numărului de vizitatori. Numărul tot mai mare de turiști străini, aproximativ 3,4 milioane au vizitat insula anul trecut, potrivit primarului Nikos Zorzos, exercită presiuni asupra infrastructurii sale învechite și îi scoate pe insulari de pe piața imobiliară, informează reuters.com
