Economia Spaniei este a paisprezecea ca mărime din lume în funcție de PIB-ul nominal și este, de asemenea, una dintre cele mai mari din lume în funcție de paritatea puterii de cumpărare. Țara este membră a Uniunii Europene, a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și a Organizației Mondiale a Comerțului. Spania are o economie capitalistă mixtă.
Economia spaniolă este a cincea în tândul țărilor Europei, după Germania, Regatul Unit, Italia și Franța, dar și a 14-a economie la nivel mondial. Este a patra ca mărime din zona euro, pe baza statisticilor privind PIB-ul nominal. În 2012, Spania a fost al doisprezecelea cel mai mare exportator din lume și al șaisprezecelea cel mai mare importator.
Spania se află pe locul 25 în Indexul de Dezvoltare Umană al ONU și pe locul 28 în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor al Băncii Mondiale, fiind astfel clasificată ca o economie cu venituri ridicate și printre țările cu o dezvoltare umană foarte ridicată. Potrivit The Economist, Spania are a 10-a cea mai bună calitate a vieții din lume.
Prognoza UE despre economia Spaniei
Spania a rezistat relativ bine șocurilor negative declanșate de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei în 2022. Rezistența economiei a fost susținută de revenirea puternică a turismului în sezonul estival și de dinamismul consumului privat, susținute și de evoluțiile pozitive de pe piața forței de muncă.
Comparativ cu previziunile din toamnă, se estimează că, pentru 2022, creșterea va fi cu 1,0 puncte procentuale mai mare, de 5,5%. Rezultatul mai robust rezultă din prima jumătate a anului mai puternică decât se anticipa, în special în 2022-T2, precum și din încetinirea mai puțin pronunțată din ultimul trimestru.
În plus, în pofida pierderii puterii reale de cumpărare, decelerarea inflației începând cu toamna anului 2022 a contribuit la consolidarea încrederii consumatorilor și a întreprinderilor, susținând la rândul său consumul și investițiile spre sfârșitul anului. Cu toate acestea, până în trimestrul al patrulea din 2022, PIB-ul a rămas sub nivelul său de dinaintea pandemiei din 2019-T4, arată datele Comisiei Europene.
Spania în indexul libertății economice
Organizația Heritage realizează anual un index al libertății economice, iar în acastă listă, Spania se află pe locul 51 din 192 de țări.
Scorul libertății economice a Spaniei este de 65,0, ceea ce face ca economia Spaniei să se situeze pe locul 51 în topul celor mai libere din Indexul 2023. Scorul său este cu 3,2 puncte mai mic decât anul trecut. Spania se află pe locul 29 din 44 de țări din regiunea Europei, iar scorul său general este peste media economiilor la nivel mondial și regională.
Progresul Spaniei către o mai mare libertate economică a fost limitat și inegal. Eficiența reglementărilor și statul de drept au fost relativ bine menținute, dar câștigurile pe termen lung au fost modeste. Provocările legate de libertatea fiscală, cheltuielile publice și libertatea financiară sunt semnificative. Deficitele fiscale și datoria publică ridicată reflectă necesitatea de a reforma gestiunea financiară.
Spania, democrație din 1975
Spania a revenit la democrație în 1975 și este a patra economie ca mărime din zona euro. Guvernul de la Madrid a înlăturat un guvern regional necinstit din Catalonia după un referendum ilegal de independență din 2017, dar alegerile regionale din februarie 2021 au readus la putere o majoritate catalană pro-independență. Partidul Socialist Muncitoresc Spaniol de centru-stânga (PSOE) al premierului Pedro Sánchez conduce o coaliție minoritară cu partidul de stânga radicală Podemos. Partidul Popular, de centru-dreapta, a câștigat o serie de alegeri regionale, inclusiv votul din 2022 din iunie în Andaluzia, de obicei un bastion al PSOE. Economia Spaniei include producție, servicii financiare, produse farmaceutice, textile și îmbrăcăminte, încălțăminte, produse chimice și o industrie turistică în plină expansiune.
În general, statul de drept este bine respectat în Spania. Punctajul privind drepturile la proprietate al țării este peste media mondială; punctajul privind eficiența judiciară este peste media mondială; iar punctajul privind integritatea guvernului este peste media mondială.
Ratele maxime de impozitare a persoanelor fizice și a societăților sunt de 47% și, respectiv, 25%. Sarcina fiscală este de 36,6% din PIB. Mediile pe trei ani ale cheltuielilor guvernamentale și ale soldului bugetar sunt de 48,2% și, respectiv, -6,7% din PIB. Datoria publică este egală cu 118,6% din PIB.
Reglementările sunt transparente. Procedurile de înființare a unei întreprinderi au fost simplificate, iar numărul de cerințe de autorizare a fost redus. În ciuda unor progrese, reglementările privind forța de muncă rămân restrictive și împovărătoare. Stabilitatea monetară a fost menținută relativ bine, dar presiunile inflaționiste continuă.
Rata tarifară medie ponderată în funcție de schimburile comerciale (comună membrilor UE) este de 3,2 %, iar peste 600 de măsuri netarifare impuse de UE sunt în vigoare. Multe sectoare ale economiei sunt deschise investițiilor străine. Sectorul bancar a fost relativ stabil.
Recuperarea post-covid este încă o problemă
În timp ce Spania a fost grav afectată de pandemia COVID-19 din cauza dependenței sale de sectorul turismului (12% din PIB și 13% din ocuparea forței de muncă), dinamica sa de redresare s-a deteriorat brusc după izbucnirea războiului din Ucraina, precizează Coface.
Având în vedere că mediul rămâne nefavorabil în 2023, PIB-ul nu va reveni încă la nivelul de dinaintea crizei. În pofida unei reveniri în 2022, turismul a fost încă cu 15% sub nivelul de dinaintea pandemiei, cu 15% mai puțini vizitatori străini decât în 2019. Cu toate acestea, spre deosebire de alte țări europene, Spania nu este foarte dependentă de gazul rusesc și se aprovizionează în principal din Statele Unite și Algeria.
În plus, izolarea sa geografică și nivelul scăzut de conectare la gaze cu restul continentului înseamnă că este mai puțin expusă riscului de întrerupere a aprovizionării. Acest lucru este cu atât mai adevărat cu cât țara dispune de numeroase infrastructuri (6 terminale) pentru importul de gaze naturale lichefiate. Această izolare permite, de asemenea, țării, în contextul actual, să beneficieze de prețuri mai atractive prin intermediul pieței MIBGAS (cu Portugalia).
În plus, o „derogare iberică” acordată de Comisia Europeană a permis țării să plafoneze prețul gazului utilizat în producția de energie electrică de la jumătatea anului 2022 și până în mai 2023. Prin urmare, inflația, determinată de moderarea prețurilor la gaz și electricitate la sfârșitul anului 2022, ar trebui să își continue tendința de scădere.
Fondurile europene, sprijin pentru industrie
Cu toate acestea, deoarece creșterea prețurilor la energie s-a extins la toate produsele și serviciile – inflația de bază a atins 7% în decembrie 2022 – inflația va rămâne la niveluri cu mult peste cele înregistrate înainte de criză. Având în vedere că salariile cresc într-un ritm mai lent, gospodăriile vor vedea cum puterea lor de cumpărare se va diminua.
În același timp, companiile vor continua să sufere din cauza costurilor mai mari ale factorilor de producție și a creșterilor salariale, confruntându-se în același timp cu costuri de finanțare mult mai mari, în condițiile în care BCE continuă să înăsprească politica monetară la începutul acestui an. Reducerea consecventă a marjelor, într-un context de incertitudine economică ridicată, va împiedica investițiile întreprinderilor. În această panoramă sumbră, activitatea va fi totuși susținută în continuare de fondurile europene, cu subvenții de 69,5 miliarde de euro (6% din PIB) pentru perioada 2021-2026.
În ceea ce privește comerțul exterior, exporturile vor fi limitate de economia regională în stagnare, în condițiile în care 62% din exporturile sale sunt destinate restului Uniunii Europene (68% incluzând Marea Britanie).
