Totul despre economia Siriei. Statul din Orientul Mijlociu, în care Banca Mondială a oprit toate acțiunile și operațiunile

Economia Siriei, cu siguranță, nu este una dintre cele mai ridicate, mai ales că aceasta este influențată direct de contextul politic din țară. Haosul continuu și distrugerea în masă împiedică orice clasare a statului din Orientul Mijlociu în Indexul economiei mondiale. Războiul civil îndelungat a provocat un colaps aproape total al producției economice și a eliminat în mare parte libertatea din acest punct de vedere.

În momentul actual, Siria asistă a cea mai gravă criză economică din istoria recentă. Moneda națională a pierdut ai multe de 90% din valoarea sa în raport cu dolarul american. Prăbușirea economică a dus la creșterea greutăților pentru mai mute familii siriene, care se confruntă cu majorări masive ale prețurilor, acces limitat la serviciile de bază și cele sociale, penurie de combustibil, sărăcie crescută și șomaj.

Deja intrat în al doisprezecelea an, conflictul din Siria a provocat dezastre și pierderi inimaginabile pentru poporul sirian, dar și pentru economia acestuia. Mai mult de jumătate din populația Siriei  fost mutată atât pe plan intern, cât și în țările vecine.

Economi Siriei nu intră în Indexul de libertate al economiilor mondiale

Ca urmare a distrugerii capitalului fizic, a victimelor, a deplasărilor forțate și a ruperii rețelelor economice, PIB-ul Siriei s-a redus cu mai mult de jumătate între 2010 și 2020. Scăderea dramatică a venitului național brut pe cap de locuitor a determinat Banca Mondială să reclasifice Siria ca țară cu venituri mici începând cu 2018.

Costul războiului civil sirian va depăși probabil 1.000 de miliarde de dolari, incluzând PIB-ul total pierdut din cauza conflictului și costurile viitoare de reconstrucție. Această cifră nu include impactul economic negativ foarte semnificativ asupra Irakului, Iordaniei, Turciei și Libanului.

Impactul social și economic al conflictului este, de asemenea, mare și în creștere. Condițiile socio-economice se deteriorează rapid, mai ales că acestea sunt afectate de o serie de șocuri. Conflictul armat prelungit, sancțiunile economice, pandemia COVID-19, secetă severă, adâncirea crizei economice din Libanul și Turcia și consecințele economice ale războiului din Ucraina au avut un cuvânt extrem de important de spus asupra economiei Siriei.

Deprecierea continuă a monedei locale a dus la o inflație galopantă, erodând salariile reale și împingând tot mai multe persoane în sărăcie. De la debutul conflictului, sărăcia extremă a crescut în mod constant, reflectând deteriorarea oportunităților de subzistență și o epuizare progresivă a capacității de adaptare a gospodăriilor. Accesul la adăposturi, oportunități de trai, sănătate, educație, apă și canalizare s-au înrăutățit dramatic de la începutul conflictului.

Pandemia de coronavirus a crescut vulnerabilitatea economică

Cu un sistem de sănătate grav degradat în urma războiului care a durat zece ani, pandemia globală nu a făcut decât să exacerbeze vulnerabilitatea preexistentă a populației. În plus, prețurile la combustibili au fost majorate de mai multe ori în 2022, reducând și mai mult puterea de cumpărare a gospodăriilor.

De la începutul anului 2022, creșterea vertiginoasă a prețurilor la produsele de bază, declanșată de războiul din Ucraina, a afectat în mod negativ poziția Siriei ca importator net de alimente și combustibil.  După o producție agricolă record în 2021, randamentul grâului în 2022 rămâne scăzut din cauza condițiilor de secetă și a lipsei de inputuri agricole. Siria se numără printre cele mai nesigure zece țări cu cea mai mare insecuritate alimentară la nivel mondial.

Mulți oameni din Siria nu au avut încredere în transparența guvernului în timpul pandemiei, acuzându-l că a ascuns numărul real de cazuri și decese, în special în Damasc, Rif Dimashq și Alep. S-a speculat că medicii din spitale și din unitățile medicale erau amenințați cu concedierea sau chiar cu arestarea și reținerea de către forțele guvernamentale dacă spuneau ceva despre adevărul din spitale. De asemenea, s-a zvonit că statul sirian a mers chiar până la a sugera să pună capăt vieții pacienților suspectați de COVID-19. Din această cauză,  persoanele care aveau anumite simptome sau chiar erau sigure că sunt infectate nu spuneau guvernului și nici nu solicitau asistență medicală guvernamentală sau privată. Acestea stăteau în carantină acasă pentru că le era mult prea frică pentru a se duce la spital.

Costurile conflictului din această zonă a Orientului Mijlociu se ridică la nivelul miilor de milioane

Înainte de conflict, Grupul Băncii Mondiale a oferit sprijin Siriei prin intermediul asistenței tehnice și al serviciilor de consultanță privind dezvoltarea sectorului privat, dezvoltarea umană, protecția socială și durabilitatea mediului. După declanșarea conflictului în 2011, toate activitățile operaționale și misiunile Băncii Mondiale în Siria au fost oprite. Cu toate acestea, Banca Mondială monitorizează impactul conflictului asupra poporului sirian și asupra economiei Siriei, în consultare cu alți membri ai comunității internaționale. Acest lucru contribuie la informarea gândirii internaționale cu privire la Siria din punct de vedere economic și social, dar și la consolidarea pregătirii pentru eforturile de redresare după încheierea acordului, atunci când și dacă va fi mandatată.

În 2017, Banca Mondială a elaborat două rapoarte privind impactul conflictului sirian. Acestea au vizat pagubele din Alep, Idlib și Hama, dar și impactul economic și social al războiului din Siria, țară din Orientul Mijlociu care a fost numită „Toll of War”( tr: „Prețul războiului”).

Un raport realizat de Strategic Foresight Group, un grup de reflecție cu sediul în India, a calculat costul conflictului pentru Orientul Mijlociu pentru perioada 1991-2010 la 12 trilioane de dolari SUA în dolari din 2006. Cota Siriei în această sumă a fost de 152 de miliarde de dolari SUA, de peste patru ori mai mult decât PIB-ul estimat pentru 2010.

Centrul sirian pentru cercetare politică a declarat în martie 2015 că, până atunci, aproape trei milioane de sirieni și-au pierdut locurile de muncă din cauza războiului civil, ceea ce a dus la pierderea sursei principale de venit a peste 12 milioane de persoane. Nivelul șomajului a atins valoare de 57% la finalul anului 2014 de la 14,9% în 2011. Din această cauză, 4 din 5 sirieni trăiau la acea dată în sărăcie. Un procent de 30% din populație trăia în sărăcie lucie. De cele mai multe ori oamenii erau în imposibilitatea de a satisface nevoile alimentare de bază ale gospodăriei. O estimare din 2014 a arătat faptul că populația sub pragul sărăciei în Siria era de 82,5%.

Pierderile cauzate de perturbarea economiei Siriei au depășit de 20 de ori pierderile cauzate de distrugerile fizice. Cu cât conflictul durează mai mult, cu atât mai dificilă va fi recuperarea, deoarece aceste pierderi devin mai persistente în timp.

Atenuarea consecințelor regionale ale conflictului, efect puternic asupra economiei Siriei

Un procent de 90% din oameni trăiesc în prezent în sărăcie. Această valoare este imensă comparativ cu 25% înainte de criză. Conflictul a fost însoțit de o semnificativă reducere a cheltuielilor sociale guvernamentale. Acest lucru a dus la desființarea completă a programelor naționale de protecție socială esențiale, inclusiv programul de pre-conflict pentru persoanele cu handicap. Această situație a lăsat multe familii în imposibilitatea de a asigura nevoile de bază ale copiilor lor, în special cele care au în grijă copii cu handicap grav și cele conduse de femei sau care au în grijă copii orfani. Pentru a face față dificultăților economice, familiile adoptă din ce în ce mai des mecanisme de adaptare dăunătoare, adesea cu impact direct asupra copiilor. Aproximativ 28% din familiile din Siria adoptă, în prezent, măsuri de adaptare legate de alimentația de „criză” sau de „urgență”. Acest lucru poate însemna retragerea copiilor de la școală pentru a munci, vânzarea de proprietăți, migrarea din cauza lipsei de alimente și căsătoria timpurie a copiilor.

Pe măsură ce se intensifică eforturile umanitare și generale, situația socio-economică continuă să se deterioreze, copiii cu dizabilități grave, în special cei cu probleme mentale și fizice, suferă din ce în ce mai mult din cauza unor probleme sociale. Aceștia au o probabilitate mai mare de a fi săraci și de a avea mai multe dificultăți în ceea ce privește accesul la servicii. De exemplu, UNICEF indică faptul că aproximativ 70 la sută dintre copiii cu forme severe de handicap nu merg la școală. În plus, aceștia sunt adesea discriminați și se confruntă cu riscuri mai mari de abuz, hărțuire și violență.

În iunie 2020, Banca Mondială a publicat o evaluare a impactului economic și social regional, intitulată „The Fallout of War” (tr. „Consecințele războiului”). Aceasta a analizat din punct de vedere cantitativ impactul conflictului sirian asupra regiunii Mashreq, dar a și identificat modurile în care acesta s-a manifestat. Evaluarea a concluzionat faptul că războiul a distrus rutele comerciale bilaterale și de tranzit, a destabilizat regiunea și a dus la cea mai mare criză de strămutare de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace. Ca urmare, vecinii Siriei s-au confruntat cu o combinație de scădere a activității economice, deteriorare a piețelor forței de muncă și creștere a sărăciei care ar fi copleșit chiar și cele mai avansate economii mondiale.

S-a evidențiat în urma evaluării și o serie de slăbiciuni structurale persistente în Orientul Mijlociu, inclusiv o rezistență instituțională scăzută sau în curs de deteriorare. Scurtul termen în elaborarea politicilor a propagat șocurile cauzate de conflictul sirian, ceea ce a dus la servicii costisitoare și ineficiente, la pierderea de oportunități economice și la programe subfinanțate. Raportul a pledat pentru o schimbare fundamentală de la politicile de atenuare pe termen scurt la o strategie regională pe termen mediu care să abordeze problemele structurale. Pe măsură ce țările din Mashrek se îndreaptă spre redresare, sunt necesare politici care să țină seama de interconectarea regiunii și care să încerce să ofere perspective mai bune pentru oameni, conform wolrdbank.org.

Banca Mondială colaborează cu o gamă largă de parteneri și instituții financiare internaționale pentru a ajuta refugiații sirieni și gazdele lor regionale. Facilitatea de finanțare concesională globală oferă țărilor cu venituri medii care au un număr mare de refugiați condiții de finanțare favorabile pentru dezvoltare prin combinarea subvențiilor de la donatori cu împrumuturi de la băncile multilaterale de dezvoltare. Până în prezent, Banca Mondială a sprijinit proiecte în valoare de aproximativ 3 miliarde de dolari în Iordania și Liban, majoritatea în condiții concesionale. Aceste proiecte vizează în mod direct impactul crizei refugiaților sirieni, încercând să ajute atât refugiații, cât și comunitățile care îi găzduiesc. Aceste proiecte sprijină locurile de muncă, oportunitățile economice, sănătatea, educația și serviciile de urgență pentru a consolida reziliența socială și infrastructura locală.