Joe Biden face presiuni la nivelul ALianței Nord-Atlantice pentru ca Ursula von der Leyen să fie instalată în funcția de viitor secretar general al NATO, după ce candidatura lui Ben Wallace a fost blocată, dezvăluie The Telegraph.
Președintele Comisiei Europene ar fi fost candidatul preferat al Statelor Unite, după ce Casa Albă a respins propunerea secretarului Apărării pentru acest rol. Marți, 4 iulie, aliații NATO au convenit asupra unei prelungiri cu un an a mandatului lui Jens Stoltenberg, care este secretar general din octombrie 2014, pentru a conduce alianța până în toamna anului 2024.
Liderii NATO au sperat să ajungă la un acord cu privire la un succesor al lui Stoltenberg la summitul lor anual de la Vilnius, Lituania, de săptămâna viitoare, dar nu au reușit să ajungă la un acord asupra unui candidat.
SUA o vor pe von der Leyen
O sursă din cadrul NATO a declarat că președintele SUA încearcă să o convingă pe von der Leyen, fost ministru german al Apărării, să îi succeadă lui Stoltenberg, pe fondul temerilor că nu va apărea un candidat potrivit în următoarele 12 luni. Biden și von der Leyen au construit „o legătură puternică” în ultimii ani, promovând legături transatlantice strânse în ceea ce privește China, Ucraina și problemele climatice, a declarat o altă sursă.
Ea ar fi spus că acum „se bazează pe autoritățile de la Washington pentru a lua o decizie”, cu referire la o schimbare de la informațiile care îi sunt transmise de agențiile europene, care au judecat greșit invazia Rusiei în Ucraina. Vorbind fluent franceza, ea și-ar asigura probabil sprijinul lui Emmanuel Macron, care s-a opus candidaturii lui Ben Wallace, secretar de Stat pentru Apărare din Marea Britanie. Între timp, Olaf Scholz, cancelarul german și fost rival politic al lui von der Leyen, ar dori să o vadă pe aceasta eliminată din listă pentru a păstra un post de conducere în UE.
Cu toate acestea, ar putea apărea îngrijorări cu privire la recenta sa gestionare deficitară a ministerului german al apărării, pe care l-a condus între 2013 și 2019. În 2015, s-a raportat că soldații germani au fost nevoiți să înlocuiască mitralierele grele cu cozi de mătură în timpul unui exercițiu NATO, pentru a-și ascunde lipsa de echipament.
Von der Leyen nu își dorește postul de șef al NATO
Președintele Comisiei Europene a declarat anterior că este o onoare să fie inclusă pe o listă de potențiali succesori. Cu toate acestea, purtătorul său de cuvânt a declarat că „nu este disponibilă pentru acest post, nici acum, nici în viitor”, scrie The Telegraph.
În cadrul unor discuții private, von der Leyen i-ar fi spus lui Biden că nu va fi disponibilă pentru a prelua vreun rol la NATO cel puțin până anul viitor. Strategii de la Casa Albă consideră că se deschide o fereastră pentru a o recruta după alegerile europene de anul viitor. Se așteaptă ca von der Leyen să fie una dintre favoritele liderilor UE pentru a-și păstra rolul de cel mai înalt oficial al blocului comunitar la conducerea Comisiei. Cu toate acestea, există îndoieli cu privire la capacitatea ei de a obține sprijin din partea Parlamentului European, în condițiile în care eurodeputații de dreapta, care se opun politicilor sale ecologice, sunt gata să formeze o alianță. „Ea aduce postul de la NATO în discuțiile privind alte posturi de conducere din Europa”, a declarat o sursă.
Stoltenberg, nehotărât
Săptămâna trecută, Stoltenberg a declarat că „nu dorește o prelungire”, după ce și-a amânat deja plecarea pentru a asigura stabilitatea alianței în contextul invaziei rusești din Ucraina. El va rămâne în funcție până în octombrie 2024, ceea ce înseamnă că va fi ocupat funcția de secretar general al NATO timp de un deceniu în momentul în care va trebui să se retragă. Nu există o procedură oficială de numire a celui mai înalt oficial al alianței militare. Cele 31 de state membre ale acesteia trebuie să poarte discuții cu privire la potențialii candidați până când se ajunge la un consens.
Luna trecută, Wallace a renunțat la cursa pentru a-l înlocui pe Stoltenberg, după ce candidatura sa a fost respinsă de Casa Albă și de Franța, care dorește ca rolul să fie ocupat de un lider din Uniunea Europeană.
