În ciuda faptului că mandatul actualului șef NATO, norvegianul Jens Stoltenberg se va încheia abia în septembrie anul viitor, lista cu posibili candidați la această funcție a fost deja redactată, listă pe care a apărut și numele președintelui Klaus Iohannis.
Mandatul actualului secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, în vârstă de 63 de ani, a fost extins cu un an, până în septembrie 2023, pentru continuitate și respectarea principiului de a nu se schimbă liderul pe timp de război.
Cine sunt nominalizații de până acum
Aripa militară a Alianței Nord-Atlantice este condusă mereu de un general american, dar partea politică este lăsată în seama unui european. Până acum, prestigioasa funcție a fost deținută doar de bărbați, dar pe lista nominalizărilor se află la momentul actual patru femei, potrivit informațiilor prezentate de New York Times, candidat principal fiind Chrystia Freeland, în vârstă de 54 de ani, viceprim-ministru canadian-ucrainean și ministru de finanțe al Canadei.
Alte nume vehiculate sunt Kaja Kallas, 45 de ani, prim-ministrul Estoniei, Zuzana Caputova, 49 de ani, președintele Slovaciei, și Kolinda Grabar-Kitarovic, 54 de ani, care a fost președinte al Croației în perioada 2015-2020, a fost ambasador al Croației la Washington și a lucrat la NATO ca secretar general adjunct pentru diplomație publică. În fine, al cincilea nume vehiculat de The New York Times este cel al lui Ben Wallace, 52 de ani, ministrul apărării în Marea Britanie.
Poziția oricăruia dintre candidați în ceea ce privește sprijinul pentru Ucraina în războiul împotriva Rusiei va fi un factor critic. Cu toate acestea, noul lider NATO trebuie să se orienteze către o viziune în care războiul din Ucraina va lua sfârșit, iar Europa va trebui să reia relațiile cu Moscova.
Susținerea Ucrainei, un obiectiv central
Kaja Kallas, premierul Estoniei, a susținut ferm Ucraina și a fost foarte vocală, ceea ce i-a adus aprecierea din partea guvernelor internaționale. Chrystia Freeland este, de asemenea, este o susținătoare puternică a Ucrainei și a luptei acesteia împotriva agresiunii rusești, dar, spre deosebire de Estonia, Slovacia sau Croația, Canada este un stat NATO care a rămas în urmă în ceea ce privește cheltuielile pentru apărare, departe de procentul de 2% din produsul intern brut pe care statele membre l-au menționat ca obiectiv până în 2024, se arată în analiza New York Times.
Cu toate acestea, Canada a oferit Ucrainei un sprijin economic și militar considerabil, imediat după Germania și chiar înaintea Poloniei, deși cu mult în urma celui acordat de Statele Unite și Marea Britanie.
Există voci care au afirmat că Marea Britanie și-ar dori poziția de secretar general al NATO, dar mai multe state mari din UE se opun, mai ales că Londra a numit până acum trei din cei 13 secretari generali ai NATO. Fosta prim-ministră Theresa May s-ar califica pentru funcție și ar avea avantajul că este femeie, dat fiind că Alianța ar vrea să-și demonstreze adecvarea, modernitatea și deschiderea, inclusiv în acest fel.
Deși numele președintelui Klaus Iohannis a apărut în vară pe lista de nominalizări, analiza New York Times nu îl include, ceea ce relevă că există jucători mai puternici care se luptă pentru funcția prestigioasă. În ciuda eforturilor României că este demnă de a fi tratată pe picior egal cu restul Europei, se pare că nu toate țările sunt convinse că ar putea reprezenta o opțiune viabilă la conducerea NATO.
