Valul de raiduri cu rachete și drone ale Rusiei care vizează Kievul și alte orașe mari din Ucraina la orele de vârf ale dimineții marchează un răspuns cinic din partea Kremlinului la bombardarea podului Kerci către Crimeea.
Victimele au fost în marea lor majoritate civili, în ceea ce au fost primele lovituri asupra capitalei de la sfârșitul lunii iunie. Au fost lovite clădiri, străzi, parcuri și locuri de joacă pentru copii. Alimentarea cu energie electrică din Lviv și Harkov a fost, de asemenea, afectată într-un astfel de atac.
Puțin sau chiar nimic din ceea ce a fost lovit ar putea avea o semnificație militară directă, iar decizia cinică de a viza Kievul și alte centre urbane a fost în mod clar politică, în ciuda a ceea ce a declarat președintele rus luni dimineață.
„O lovitură masivă a fost efectuată cu arme de înaltă precizie cu rază lungă de acțiune, aeriene, maritime și terestre, asupra instalațiilor energetice, de comandă militară și de comunicații ale Ucrainei”, a declarat președintele rus cu înfiorare.
Dar, nu trebuie uitat că țintirea intenționată sau nesăbuită a civililor și a infrastructurii civile reprezintă, pur și simplu, crime de război care s-au soldat cu cel puțin 11 morți.
Putin atacă de la distanță
Scopul lor este de a băga frica în conducerea Ucrainei și în populația civilă, în speranța că Kievul se va simți în cele din urmă forțat să negocieze, în timp ce Rusia ocupă încă o șesime sau mai mult din teritoriul Ucrainei.
Ucraina a fost în mod incontestabil neliniștită luni, iar președintele său, Volodimir Zelenski, va folosi aceste atacuri pentru a forța statele occidentale să lanseze sancțiuni și mai dure, scrie Guardian.
Dar, cu tot haosul pe care l-au adus atacurile, întrebarea va fi dacă acest asalt asupra orașelor va mai dura. La începutul lunii septembrie, Harkovul a fost ținta unui val violent de atacuri cu rachete, mai ales după succesul înregistrat de ucraineni pe câmpul de luptă în apropierea celui de-al doilea cel mai mare oraș al țării
Cu toate acestea, intensitatea atacurilor a scăzut ulterior, iar acestea nu au avut un impact major pe câmpul de luptă, unde Rusia continuă să piardă teren în sectorul nordic al frontului, pierzând în ultimele zile orașul Lyman.
Nu este deloc evident dacă Rusia poate menține o intensificare a atacurilor cu rachete pentru o perioadă prelungită, având în vedere cantitatea de muniție pe care a folosit-o până acum în război și cât de multă condamnare politică la nivel internațional vor atrage astfel de atacuri.
Rusia face orice ca să recâștige teren
Realitatea militară este, de asemenea, că loviturile cu rachete rusești nu vor face nimic pentru a schimba raportul de forțe pe teren în cadrul luptelor și, indiferent de teama pe care o provoacă, nu vor afecta dorința de rezistență a Ucrainei, cel puțin pe termen scurt.
În prezent, Ucraina câștigă teren și pe drumul spre Kherson, în sud, precum și în nordul Donbasului. Kremlinul știe că poziția sa militară actuală este slabă, motiv pentru care atacul de luni are un al doilea scop, acela de a încerca să îi liniștească pe naționaliștii duri care sunt principalii săi critici.
Nu este de mirare, așadar, că Moscova pare să încerce să aducă Belarusul mai aproape de război, cele două țări promițând să desfășoare o forță militară comună. Dar, armata bielorusă este mică, de numai 11.700 de oameni, plus 6.150 de forțe speciale (majoritatea forțelor sale sunt miliții pentru reprimarea disidenței interne).
Acest lucru poate însemna că evenimentele macabre de luni au o semnificație pe termen lung mai mică decât ar putea părea. Dar problema este că, în condițiile în care forțele rusești pierd în mod clar teren, procesul de luare a deciziilor lui Putin devine mai vicios.
Moscova știe că trebuie să escaladeze și a încercat deja recrutarea forțată de prizonieri. Acum a recurs la un val de bombardamente urbane în masă și este foarte posibil să facă acest lucru din nou.
