Infofinanciar > Lumea la zi > The Guardian: Decizia Kremlinului de a viza orașele din Ucraina a fost una politică, și nu tactică
Lumea la zi

The Guardian: Decizia Kremlinului de a viza orașele din Ucraina a fost una politică, și nu tactică

Ucraina si Rusia
Sursa foto: Brown University

Loviturile nu vor face nimic pentru a schimba echilibrul de putere pe teren. De asemenea, nu vor afecta dorința Ucrainei de a rezista, cel puțin pe termen scurt. Valul de raiduri cu rachete și drone ale Rusiei care vizează Kievul și alte orașe importante din Ucraina marchează un răspuns cinic din partea Kremlinului la bombardarea podului din strâmtoarea Kerch către Crimeea, scrie The Guardian.

Victimele au fost în marea lor majoritate civili. Alimentarea cu energie electrică din Lviv și Harkov a fost, de asemenea, afectată într-un atac care a adus o teamă în masă din primele șase săptămâni de război.

Decizie politică

Puțin sau chiar nimic din ceea ce a fost lovit pare să aibă o semnificație militară directă, iar decizia cinică de a viza Kievul și alte centre urbane a fost în mod clar politică, în ciuda a ceea ce a declarat președintele rus luni dimineață.

„A fost efectuată o lovitură masivă cu arme de înaltă precizie cu rază lungă de acțiune, aeriene, maritime și terestre, asupra instalațiilor energetice, de comandă militară și de comunicații ale Ucrainei”, a declarat președintele rus.

Dar nu trebuie uitat faptul că țintirea intenționată sau nesăbuită a civililor și a infrastructurii civile sunt, pur și simplu, crime de război care s-au soldat cu cel puțin 11 morți, conform theguardian.com.

Scopul lor este de a băga frica în conducerea Ucrainei și în populația civilă, în speranța că administrația de la  Kievul se va simți în cele din urmă forțată să negocieze, în timp ce Rusia ocupă încă o șesime sau mai mult din teritoriul Ucrainei.

Ucraina are nevoie de mai multă apărare

Ucraina a fost în mod incontestabil neliniștită luni, iar președintele său, Volodimir Zelenski, va folosi faptul atacurilor pentru a face presiuni pentru sancțiuni occidentale și mai dure și pentru mai multe sisteme de apărare antirachetă în cadrul unei reuniuni online a G7 de marți la prânz, de care, în mod clar, are mare nevoie.

Dar, cu tot haosul pe care l-au adus atacurile, întrebarea va fi dacă acest asalt asupra orașelor va dura. La începutul lunii septembrie, Harkovul a fost ținta unui val violent de atacuri cu rachete după succesul pe câmpul de luptă ucrainean în apropierea celui de-al doilea oraș al țării, alimentarea cu energie electrică și apă fiind temporar întreruptă.

Cu toate acestea, intensitatea atacurilor a scăzut ulterior, iar acestea nu au avut un impact major pe câmpul de luptă, unde Rusia continuă să piardă teren în sectorul nordic al frontului, pierzând în ultimele zile orașul Lyman.

Nu este deloc evident că Rusia poate menține o intensificare a atacurilor cu rachete pentru o perioadă prelungită, având în vedere cantitatea de muniție pe care a folosit-o până acum în război și cât de multă condamnare politică la nivel internațional vor atrage astfel de atacuri.

Loviturile cu rachete nu vor schimba cursul războiului

Realitatea militară este, de asemenea, că loviturile cu rachete rusești nu vor face nimic pentru a schimba raportul de forțe pe teren în cadrul luptelor și, indiferent de teama pe care o provoacă, nu vor afecta dorința de rezistență a Ucrainei, cel puțin pe termen scurt.

Ucraina câștigă teren și pe drumul spre Kherson în sud, precum și în nordul Donbasului. Kremlinul știe că poziția sa militară actuală este slabă, motiv pentru care atacul de luni are un al doilea scop, acela de a încerca să îi liniștească pe naționaliștii duri care sunt principalii săi critici.

Nu este de mirare că Moscova pare să încerce să aducă Belarusul mai aproape de război, cele două țări promițând să desfășoare o forță militară comună. Dar armata belarusă este mică, de numai 11.700 de oameni, plus 6.150 de forțe speciale (majoritatea forțelor sale sunt miliții pentru reprimarea disidenței interne).

Acest lucru poate însemna că evenimentele macabre de luni au o semnificație pe termen lung mai mică decât ar putea părea. Dar problema este că, în condițiile în care forțele rusești pierd în mod clar teren, procesul decizional al lui Putin devine mai vicios.

Moscova știe că trebuie să escaladeze și a încercat deja recrutarea de prizonieri și recrutarea forțată, fără rezultate imediate. Acum a recurs la un val de bombardamente urbane în masă și este posibil să o facă din nou.