Infofinanciar > Lumea la zi > POLITICO: Țările NATO fac presiuni asupra lui Iohannis. Vor să se retragă din cursa pentru funcția supremă a alianței
Lumea la zi

POLITICO: Țările NATO fac presiuni asupra lui Iohannis. Vor să se retragă din cursa pentru funcția supremă a alianței

POLITICO: Țările NATO fac presiuni asupra lui Iohannis. Vor să se retragă din cursa pentru funcția supremă a alianței
Sursa foto: arhiva companiei

Pentru majoritatea țărilor NATO a sosit momentul ca președintele României, Klaus Iohannis, să se retragă. Asta după două luni de luptă pentru funcția supremă a Alianței.

În culise, o serie de oficiali și diplomați europeni consideră că Iohannis joacă pe termen lung. Și că se folosește de candidatura sa la NATO pentru a se poziționa pentru un alt rol de conducere în UE.

Cine îl sprijină pe Iohannis

De când și-a anunțat candidatura, în martie, Iohannis a reușit să obțină sprijinul unei singure țări dintre cele 32. Și aceasta este Ungaria. Care a amenințat săptămâna trecută că se va retrage din anumite operațiuni NATO. Slovacia rămâne nehotărâtă. Dar toate celelalte 29 de țări și-au manifestat sprijinul pentru candidatul clar favorit, premierul olandez Mark Rutte.

Totuși, acest lucru nu este suficient de bun pentru Rutte. Asta deoarece are nevoie de sprijinul deplin al tuturor membrilor alianței pentru a-i succeda lui Jens Stoltenberg, care urmează să se retragă la începutul lunii octombrie.

În timp ce miniștrii de externe ai NATO se întâlnesc joi și vineri la Praga, teama este că, dacă Iohannis nu se retrage curând, căutarea viitorului secretar general al NATO riscă să devină parte a manevrelor de culise pentru ocuparea posturilor de conducere din UE după alegerile europene din 6-9 iunie.

În mod obișnuit, președințiile Comisiei Europene și Consiliului European, precum și rolul de șef al diplomației UE sunt toate puse la bătaie. Cele 27 de țări ale UE încearcă, de asemenea, să obțină portofoliile Comisiei pe care le doresc.

Șefia NATO face parte din pachet

Acum, șefia NATO face parte din acest amestec.

„Pentru prima dată, NATO face parte din pachet. Oficial nu este, dar neoficial este”, a declarat un oficial UE. El, la fel ca și ceilalți citați, a obținut anonimatul, deoarece nu are voie să vorbească public pe această temă.

Biroul lui Iohannis a respins afirmațiile potrivit cărora acesta ar fi fost supus unor presiuni pentru a părăsi cursa. „Nu există o astfel de presiune în ceea ce privește retragerea candidaturii. Acesta este răspunsul oficial al Administrației Prezidențiale”, a declarat biroul său într-un e-mail pentru POLITICO.

Împărțirea funcțiilor

Împărțirea funcțiilor de conducere este întotdeauna un puzzle complicat, care echilibrează afilierile politice, geografia și genul. Chiar dacă Rutte obține postul de la NATO înainte ca liderii UE să discute despre posturile de conducere europene, liderii vor trebui să țină cont de faptul că a câștigat un liberal olandez, au declarat doi diplomați europeni.

Iohannis a ajuns la o înțelegere cu aliații cheie pentru a renunța la cursa pentru NATO până la începutul lunii iunie, sau cu o lună înainte de marele summit NATO de la Washington, au declarat doi înalți oficiali europeni care și-au păstrat anonimatul. La începutul acestei luni, Iohannis s-a întâlnit la Casa Albă cu președintele american Joe Biden. El l-a susținut deja pe Rutte.

Renunțarea înainte de cursa pentru funcția supremă europeană și înainte de summitul NATO din iulie îi va oferi lui Iohannis o oarecare bunăvoință față de aliații occidentali, pe care ar putea să o valorifice în timpul discuțiilor pentru funcția supremă. Cel de-al doilea mandat al său ca președinte al României se încheie în decembrie.

Bilet pentru Bruxelles

La Bruxelles plutesc mai multe scenarii pentru Iohannis. Una dintre opțiuni este foarte puțin probabilă. În cazul în care președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care este marea favorită, nu obține un al doilea mandat, Iohannis a fost menționat ca o alternativă.

Liderul român provine din Partidul Popular European (PPE), cea mai puternică grupare politică din UE, la fel ca și von der Leyen. Iohannis este, de asemenea, vorbitor de germană. Și are o experiență de peste 10 ani ca șef de stat.

România este, de asemenea, un copil de afiș în UE atunci când vine vorba de respingerea influenței rusești, de susținerea Ucrainei și de integrarea în UE. Cum ar fi aderarea oficială la spațiul Schengen fără vize.

O voce est-europeană în NATO

Aliații lui Iohannis insistă asupra faptului că candidatura sa la NATO nu este doar o modalitate de a obține un post în UE. Întrucât acesta „crede cu tărie în necesitatea unei voci est-europene în acest post cel mai important pentru NATO în acest moment”, potrivit unui oficial informat despre gândirea sa.

O altă opțiune vehiculată pentru Iohannis este ca acesta să devină comisar european pentru apărare. Von der Leyen a indicat deja că ar fi bine să aibă pe cineva din Europa de Est pentru acest portofoliu. Acesta nu există în prezent, dar vrea să îl creeze.

Cel mai vehiculat nume pentru acest post este cel al ministrului polonez de externe, Radoslaw Sikorski. Dar, ținând cont de surprizele care apar în orice puzzle de funcții de conducere, postul ar putea totuși să-i revină lui Iohannis, au declarat alți doi oficiali UE, conform politico.eu