Situația României la capitolul venituri încasate de stat nu este deloc una favorabilă, țara noastră fiind depășite de alte țări care un nivel de dezvoltare asemănător. Procentul statului român este de 26%, în timp ce în Polonia este de aproximativ 36%, în Ungaria aproximativ 36,3%.
Chiar și Bulgaria, care are un nivel de dezvoltare sub cel al României a înregistrat un nivel mai mare de 30,6% din PIB venituri fiscale. Aceste date sunt specificate într-o analiză care se referă dificultățile de tip fiscal și bugetar.
Comentariul lui Mugur Isărescu și situația României, comparativ cu alte țări
Guvernatorul Mugur Isărescu spune că această situație este una de-a dreptul deplorabilă. Tot el declară că : „Eu am fost premier 1 an. Știu cum se făcea negocierea bugetului. Încercai să ai cheltuieli de 40% cu venituri de 33%. Sunt 20 de ani în care nu numai că am rămas cu cheltuieli care uneori depășesc 40% din PIB, dorința de cheltuieli cel puțin, dar veniturile au căzut spre 27% din PIB. Problema este majoră.”.
Desigur, există și motive pentru care situația din România este mai slabă decât în alte state. Primul dintre ele se referă la faptul că țara noastră are un grad destul de scăzut în ceea ce privește colectarea taxelor datorate și a impozitelor. Următoarele două sunt: sunt multe exceptări și scutiri care micșorează baza de impozit și există anumite rate de impozitare care sunt extrem de mici prin comparație cu alte state din Europa Centrală și de Est.
Conform hotnews.ro, la capitolul impozit pe venit, Bulgaria colectează cu aproximativ un procent din PIB mai mult decât în România, în timp ce Polonia și Ungaria ne depășesc cu circa 3 puncte procentuale. Motivul este rata de impozitare de doar 10 %.
Impozit „blând”, situație rea
Impozitul pe profit este afectat de modul extrem de permisiv prin care microîntreprinderile sunt definite și impozitate. În ceea ce privește taxa pe valoare adăugată, România colectează cu aproximativ 3 procente mai puțin decât statele comparate anterior, principalul motiv fiind ratele statuare mai scăzute.
În documentul realizat se precizează următorul aspect: „Corecția macroeconomică/bugetară de care are nevoie România este de văzut și prin prisma deficitelor gemene– existența unor deficite externe (de cont curent) în creștere în ultimii ani. Astfel, deficitul de cont curent a fost în jur de 5% în 2019 și 2020 și s-a majorat la cca. 7% în 2021; deficitul comercial a fost în creștere constantă, ilustrând și o problemă de competitivitate, dincolo de cererea în exces.”.
Dacă nu se găsește o soluție pentru a remedia situația actuală, moneda din România va avea de suferit. De reținut este faptul că, un avantaj al existenței cotei de impozitare unice este faptul că tuturor contribuabililor li se va aplica un tratament fiscal asemănător. Totuși, acest lucru este pierdut pentru moment dat fiind faptul că există atâtea derogări și exceptări.
Documentul prevede și faptul că primul pas pentru o reformă a fiscalității este tocmai corectarea și reducerea acestor privilegii și inegalități în ceea ce privește taxarea. Acest lucru conduce la o impozitare uniformă și proporțională.
O altă soluție, care nu este dorită, se referă la creșteri „la întâmplare” de taxe și impozite, fiind impuse de diverse constrângeri de finanțare .
Ca soluție, trebuie luate măsuri pe termen lung și, de asemenea, trebuie să fie eliminată din discursul public noțiunea de „reducere a taxelor de impozitare/taxare.
