Infofinanciar > Info > Statul român se împrumută la greu! Suma pentru plata dobânzilor la datoria publică a crescut de peste două ori
Info

Statul român se împrumută la greu! Suma pentru plata dobânzilor la datoria publică a crescut de peste două ori

Creștere economică
Sursă foto: Știri Diaspora

România plătește peste 2% din PIB pentru plata dobânzilor în perioada 2023-2024, față de doar 1% din PIB cât a fost necesar în perioada 2018-2019. La finalul anului trecut, datoria publică a țării noastre ajunsese la aproximativ 143 de miliarde de euro.

Aproximativ 9% din ce încasează statul din taxe și impozite reprezintă dobânzile la datoria publică, a explicat economistul șef al Raiffeisen Bank, Ionuț Dumitru, în cadrul unui recent seminar.

Potrivit acestuia, baza foarte mică de colectare, respectiv veniturile mici sunt o problemă structurală majoră care se va menține și în următorii ani. Soluția pentru depășirea acestei provocări majore este consolidarea fiscală, o soluția stringent necesară pentru a oferi posibilități concrete de finanțare a unei datorii publice din ce în ce mai mari.

Din această datorie publică, cea mai mare parte este deținută de nerezidenți spre deosebire de alte țări din regiune, precum Polonia sau Ungaria, unde cea mai mare parte este deținută de rezidenți și finanțată de băncile locale.

România are printre cele mai mari datorii în valută din UE

În comparație cu celelalte state europene, instituțiile financiar-bancare din România au cea mai mare expunere, de aproximativ 23-24% din totalul activelor. Totodată, aproximativ 55% din datoria publică a României este denominată în valută. Potrivit economistului șef al Raiffeisen Bank, doar Bulgaria și Croația au o pondere mai mare a datoriei în valută, însă aceste țări nu au un risc valutar într-atât de crescut.

Alți factori care dezavantajează economic statul român sunt rata dobânzii relativ înaltă și ratingul slab – doar Grecia are rating mai slab decât  România, în timp ce Ungaria a coborât recent la nivelul ratingului țării noastre. „Aș spune că îmbunătățirea rating-ului de țară este absolut necesară pentru a reduce această presiune a unei a unui cost cu dobânda din ce în ce mai mare”, a precizat Ionuț Dumitru.

Expertul financiar a mai arătat că la momentul declanșării pandemiei, țara noastră avea cel mai mare deficit bugetar din Europa situație care nu s-a schimbat nici la finalul crizei sanitare. Conform sursei citate, creșterea deficitului bugetar în perioada pandemiei nu a fost conjuncturală, ci determinată mai degrabă de natura lui structural.

Datoria publică poate fi o povară dacă este prost folosită

„Deși am avut o creștere economică foarte înaltă, datoria publică nu a scăzut ca procent din PIB, așa cum ar fi fost normal și cum s-a întâmplat de fapt în foarte multe state europene în care datoriile publice au scăzut ca procent din PIB„, a concluzionat economistul-șef al Raiffeisen Bank.

Potrivit acestui datoria publică este un indicator economic care îți sugerează binele sau răul care ar putea urma, guvernul și mediul de afaceri putând utiliza acest instrument bine sau prost. „Datoria publică poate fi o povară nu din cauza dimensiunii ei, ci din cauza costurilor pe care populația le suportă prin intermediul politicilor publice. Când iei un credit iar banii îi folosești pentru un televizor mai mare sau pentru un telefon mai scump, datoria ta devine o povară. Dacă iei creditul ca să-ți cumperi un utilaj sau un device cu care poți face bani, datoria se poate plăti de la sine”, a mai declarat Ionuț Dumitru, citat de HotNews.