În ultimele luni, companiile japoneze din sectoarele tehnologiei critice și avansate au fost supuse unei presiuni severe din partea acționarilor și investitorilor pentru că au rămas în urmă în competiție și nu au evoluat rapid într-un mediu global tehnologic în schimbare.
În aceeași perioadă, Fareed Zakaria, gazda emisiunii „Face the Nation” de la CNN, într-un articol din Washington Post intitulat „Restul lumii nu vede China în același fel ca noi”, a afirmat că producătorul chinez de vehicule electrice Nio va „face furori în lume”.
Zakaria a susținut că, în timp ce partenerii europeni ai Americii sunt de acord cu acțiunile acesteia față de Rusia, sunt îngrijorați de strategia Washingtonului în ceea ce privește China și noile sale politici economice. Afirmațiile lui Zakaria despre ingeniozitatea presupusă a Chinei și opinia sa conform căreia rolul dominant al Chinei în lanțurile globale de valoare este inevitabil reprezintă un caz clasic de a nu vedea pădurea din cauza copacilor.
De ceva vreme, există o concepție conform căreia avansul Chinei în tehnologiile avansate și critice, inclusiv vehicule electrice, baterii și semiconductori, face orice încercare de decuplare de această putere economică mondială nu doar inutilă, ci și contraproductivă. Se spune că Statele Unite sunt singure în confruntarea lor comercială cu China.
De exemplu, imediat după vizita președintelui francez Emmanuel Macron în China, experți geopolitici americani precum Ian Bremmer, președintele Eurasia Group, și Jeffrey Sachs, profesor la Universitatea Columbia, au emis această concluzie.
Acorduri între aliați
Dar lucrurile nu sunt atât de simple. În timp ce politicile industriale recente ale Americii au fost inițial înțelese greșit, acestea au câștigat susținere printre cei care erau sceptici la început, cum ar fi Japonia și Coreea de Sud. De fapt, aceste țări au acum cel mai mult de câștigat din strategia SUA față de China.
Deși este adevărat că aliații și partenerii Americii și-au exprimat inițial îngrijorarea cu privire la legislația internă precum CHIPS și Science Act, aceasta a fost specifică sectorului și a fost concepută pentru a aborda preocupările pe termen scurt și mediu referitoare la o criză pe termen lung.
În ultimele șase luni, aliați precum Australia și Japonia au încheiat acorduri și înțelegeri cu SUA pentru o cooperare sporită în sectoare vitale precum mineralele critice și lanțurile de aprovizionare cu baterii.
Washingtonul și Tokyo au semnat Acordul privind mineralele critice, iar SUA și Australia au semnat un acord similar privind mineralele critice utilizate în tehnologii avansate precum bateriile pentru vehiculele electrice și alte tehnologii de generația a patra.
Mai mult, preocupările au fost în principal în sectorul semiconductorilor și al companiilor care exportă automobile în America.
Fabricarea bateriilor este o poveste cu totul diferită, un avantaj comparativ pe care China îl deține în prezent și la care criticii „noului consens de la Washington” au făcut referire.
Japonia are cel mai mult de câștigat
De remarcat că Japonia are cel mai mult de câștigat de pe urma politicilor industriale ale Americii, cum ar fi Legea de reducere a inflației (IRA), care oferă subvenții generoase pentru fabricarea de baterii pentru vehicule electrice și stocare pe teritoriul țării, scrie The Japan Times.
Furnizorii japonezi de baterii, care în trecut au fost lideri în fabricarea bateriilor cu plumb-acid, și-au pierdut treptat cota de piață în fața competitorilor lor chinezi și sud-coreeni, în special în piața bateriilor de litiu-ion pentru vehiculele electrice. În ultimul deceniu, Coreea de Sud și China și-au consolidat treptat cota de piață într-o industrie extrem de competitivă. În 2022, printre primii 10 producători de baterii, au fost peste patru companii chineze, două sud-coreene și doar un producător japonez de baterii: Panasonic, cu o cotă de piață globală de mai puțin de 6%.
IRA oferă Japoniei oportunitatea de a recupera teren în fața concurenței, în special a Chinei. În cazul producătorilor japonezi de baterii care sunt în urma concurenței, nu este vorba doar despre o reacție a pieței, ci despre o combinație între piață și intervenția guvernului. În 2015, China a inclus producătorii chinezi de baterii pe o listă albă pentru a beneficia de subvenții generoase, excludând practic producătorii sud-coreeni și japonezi din competiție.
