Eduard Hellvig deține funcția de director al Serviciului Român de Informații din martie 2015. Acesta a ținut un discurs la ceremonia de deschidere a Universității Babeș-Bolyai din Cluj, unde a vorbit despre prejudecățile care există în spațiul public asupra instituției, deoarece, o parte dintre cetățeni aseamănă instituția cu Securitatea Comunistă. Însă, SRI a fost singurul serviciu secret din România care a predat arhiva Securității către Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității.
Hellvig a declarat că este conștient de opinia publică față de SRI, spunând că: „Știu că fantoma Securității este încă atașată de imaginea noastră, așa cum a revenit de multe ori în spațiul public românesc în aceste decenii. Dar și aici am făcut lucruri de care sunt mulțumit.”. Însă, el a deturnat aceste opinii negative și a vorbind despre transparența instituției: „În timpul mandatului meu am predat întreaga arhivă a Securității către CNSAS. Și suntem singurul serviciu secret din România care a făcut asta. ”
Acesta și-a arătat regretul că nu a făcut acest lucru mai devreme, dar, este mulțumit că și-a luat această imperioasă responsabilitate: „Trebuia să o fi făcut mai devreme, dar sunt totuși foarte bucuros că eu și colegii mei ne-am asumat și am făcut acest lucru absolut necesar.”
SRI cere legi actualizate
El a oferit asigurări în privința continuării procesului de desecretizare a dosarelor securității, ajungând să fie accesibile cercetătorilor. Mai mult, acesta a susținut că vor fi disponibile și informațiile privind evenimentele de după Revoluția din 1989: „Desecretizarea va continua, inclusiv cu punerea la dispoziția cercetătorilor a informațiilor declasificate despre evenimente care au avut loc și după 1989. Vindecarea trecutului poate fi posibilă doar prin prezentarea adevărului. Sigur că se mai fac erori.”.
Directorul SRI a reitarat declarațiile sale anterioare și a cerut Statului noi legi care să reglementeze securitatea națională a țării: „Mai știu că se va discuta din nou mult despre noile legi ale securității naționale. Iar aici repet ce am mai declarat. Ne dorim legi actualizate, dar le vrem cât mai apropiate de modelul celor din Occident.”.
Helvig a susținut că eticheta de „securist” aplicată angajaților SRI este nedreaptă întrucât majoritatea celor care activează în instituție sunt tineri: „Se vorbește în continuare despre oamenii din SRI ca despre securiști.Ceea ce este complet nedrept. Însă cei care populează astăzi această instituție merită să se vorbească despre ei în termeni corecți. Majoritatea sunt tineri, de 30-40 de ani, și au aflat despre vechea Securitate din cărți și din arhive. ”
