Sorcova este un obicei popular românesc practicat pe 1 ianuarie de copii de cele mai multe ori. Sorcova „ia forma” unei baghete magice atunci când este îndreptată de mai multe ori spre aceeași persoană.
Se spune în tradiția populară, că aceasta are capacitatea de a transmite vigoare și tinerețe către cel căruia îi este adresat cântecul. De asemenea, în funcție de regiune, textul de colindat poate varia. Textul rostit întărește efectul mișcării Sorcovei, însă acesta amintește o vrajă.
Originile Sorcovei
Sorcova provine de la cuvântul din limba bulgară „surov” care înseamnă „verde fraged”. Acesta face aluzie la ramura îmbobocită care este ruptă dintr-un arbore.
Înainte, Sorcova era confecționată, de fapt, dintr-o crenguță înmugurită dintr-un copac. Aceasta era tăiată și pus la înflorit în apă în ziua de Sfântul Andrei. Ulterior, aceasta se confecționează dintr-un băț în jurul căruia este o floare de hârtie colorată.
Copii care merg cu Sorcova, Sursa foto: Ziarul de Vrancea
Se spune că acest obicei există de prin anul 46 Î.Hr. atunci, Anul Nou începea la data de 1 martie. Atunci, colindătorii se duceau prin case cu ramuri de măslin în semn de pace și de prosperitate, conform hotnews.ro.
Se spune că Sfântul Vasile l-a rugat pe Dumnezeu să-i dea și lui o zi în calendar. Astfel, Dumnezeu i-a dat prima zi din an. Atunci, de bucurie, Sfântul Vasile a prins un clopoțel de o crenguță de busuioc și a început să-I ureze de bine lui Dumnezeu.
De asemenea, o altă legendă spune că în seara Noului An, Sfântul Vasile stătea la fereastră și își scria viața. Acesta era deranjat de dracii, care sunau dintr-un clopoțel la geamul lui. Atunci, Sfântul Vasile, din bunătate a decis ca cea dintâi zi a noului an să fie una a bucuriei și să se umble cu colindul.
Superstiții legate de obiceiul cu Sorcova
Este bine ca doar copiii să meargă cu sorcova deoarece aceștia sunt puri și nevinovați, iar urările acestora se îndeplinesc. Se spune că dacă persoană este sorcovită de un băiat, urările se vor îndeplini mult mai repede decât dacă te sorcovește o fată. Sorcova care este făcută în casă are un efect mult mai mare și puternic decât cea care este cumpărată. Nu este bine ca persoanele să rămâne nesorcovite, deoarece le vor merge rău tot anul. În urma strădaniei, cei care au venit cu sorcovitul trebuie să fie răsplătiți.
Variante de Sorcovă
„Sorcova, vesela,/ Să trăiți, să-mbătrâniți,/ Ca un măr, ca un păr,/ Ca un fir de trandafir,/ Tare ca piatra,/ Iute ca săgeata,/ Tare ca fierul,/ Iute ca oțelul./ La anul și la mulți ani!”
„Sorcova, vesela,/ Să trăiți, să-mbătrâniți,/ Ca un măr, ca un păr/ Ca un fir de trandafir./ Ca merii, ca perii,/ În mijlocul verii/ Ca vița de vie/ La Sfântă Mărie/ Tare ca piatra,/ Iute ca săgeata/ Tare ca fierul/ Iute ca oțelul./ Vacile lăptoase,/ Oile lânoase,/ Porcii unsuroși/ Copii sănătoși/ Câte cuie sunt pe casă /Atâția galbeni pe masă./ La anul și la mulți ani!/ Să trăiți să ne dați bani.”
„Sorcova,/ Vesela,/ Peste vară, /Primăvară,/ Să trăiți,/ Să-mbătrâniți/ Să-nfloriți,/ Să mărgăriți,/ Ca un măr,/ Ca un păr,/ Ca un fir/ De trandafir./ Tare ca piatra,/ Iute ca săgeata,/ Tare ca fierul,/ Iute ca oțelul,/ La anu’/ Și la mulți ani”
