Mii de etnici sârbi au protestat joi în nordul statului Kosovo pentru a transmite guvernului de la Belgrad (Serbia) să-și retragă trupele de poliție amplasate în zonă. Manifestațiile s-au desfășurat în satul Rudare, care se află la câţiva kilometri de oraşul Mitrovica. Acesta este împărțit între minoritatea sârbă şi majoritatea de etnie albaneză.
Participanții la miting au ținut în mână mesaje și au fluturat mai multe steaguri ale Serbiei. De asemenea, aceștia au arborat un drapel sârb pe o lungime de 250 metri. Această desfășurare a fost îndeaproape monitorizată de soldaţii italieni trimisi de NATO în Kosovo pentru a menține pacea.
Tensiunile au crescut în ultima perioadă
Nordul Kosovo a devenit din ce în ce mai tensionat, după ce oficialii din capitala Pristina şi-au anunţat intenţia de a organiza alegeri în municipalităţile cu majoritate sârbă, după ce, în prealabil, și-au dat demisia toți aleşii şi poliţiştii sârbi din această regiune. Însă, văzând că situația în teritoriu a devenit inflamată, autoritățile kosovare au decis să amâne organizarea scrutinelor pentru luna aprilie.
Pentru a ține situația sub control, forţele de menţinere a păcii în Kosovo (KFOR), amplasate de NATO, şi-au întărit prezenţa în regiunea de nord, „plantând” în zonă noi trupe suplimentare, scriu cei de la Black News.
De altfel, prim-ministrul sârb, Ana Brnabic, a susținut miercuri că situaţia din Kosovo este „în pragul unui conflict armat”.
Din 10 decembrie, autoritățile sârbe au ridicat nouă baricade pe şoselele din nordul Kosovo, după ce un poliţist sârb a fost arestat după ce ar fi atacat forţele de ordine în timpul unui protest anterior.
De unde au început tensiunile din Kosovo
Tensiunile din Kosovo au început la sfârșitul lunii iulie, când autoritățile din Priștina au anunțat că au de gând să schimbe plăcuțele de înmatriculare și să impună documente de călătorie celor ce intră din Serbia de la data de 1 august.
Cele două decizii au creat un „frecuș” între sârbi și albanezi, care au început să se atace reciproc. De pildă, pe data de 31 iulie, etnicii sârbi din nordul Republicii Kosovo au blocat două puncte de frontieră cu mașini și baricade.
În acele momente, mai mulți oameni cu origini albaneze au fost atacați de cei sârbi, spun rapoartele polițiștilor kosovari, scriu cei de la Europa Liberă.
Pentru a nu risca escaladarea conflicului, autoritățile din Priștina au decis să amâne intrarea în vigoare a acestei legi cu o lună, timp în care punctele de frontieră să fie eliberate.
Anterior, Kosovo avea de gând să pună aceste legi în aplicare încă din 2021, însă s-a lovit de aceleiași reacții din partea a 50.000 de etnici sârbi din nordul țării, care au susținut că încă dețin documente sârbe.
Până să ia în considerare aceste noi prevederi, Kosovo a acceptat plăcuțele de înmatriculare emise de către patru autorități locale din zone cu populație sârbă, marcate cu numele orașului (PR la Priștina, KM la Kosovska Mitrovița).
Însă, noile reglementări prevăd ca noile plăcuțe să aibă acronimul RKS (Republica Kosovo).
