Numerele mari de animale din zootehnia românească, peste 3,6 milioane de porcine, mai bine de 1,8 milioane de bovine și 77 milioane de păsări, par a fi o veste bună la prima vedere. Cu toate acestea, o analiză mai atentă dezvăluie o scădere semnificativă în unele sectoare, iar fermierii acuză lipsa sprijinului și a viziunii guvernului, interesul scăzut al populației pentru produsele autohtone, precum și pesta porcină care a provocat daune semnificative în ultimii șase ani.
În același timp, consumul produselor din import rămâne ridicat, ceea ce înseamnă că balanța comercială este înclinată spre produsele străine. Datele obținute de Institutul Național de Statistică (INS), analizate de Ziarul Financiar, arată că sectorul de porcine din România a înregistrat o scădere semnificativă, efectivele de animale ajungând la 3,6 milioane, adică cu peste 50% mai puține față de cel mai bun an din 2006.
Efectul devastator al pestei porcine
Această scădere este cauzată în principal de pesta porcină, care a dus la pierderea a aproximativ un milion de capete de porcine în urmă cu șase ani. De asemenea, importurile de carne de porc au ajuns la un nivel istoric de peste 600 de milioane de euro, plus alte 95 de milioane de euro pentru importul de porcine vii în 2021, conform celor mai recente date statistice.
Aceste cifre arată că țara noastră este departe de a fi un jucător important pe piața europeană a producției de carne de porc și creșterii porcinelor, având în vedere balanța comercială negativă de 3 milioane de euro la import/export. În plus, sectorul de creștere a bovinelor este și el în declin, numărul de capete de junici, bovine de carne sau de lapte scăzând la 1,8 milioane, comparativ cu 2,9 milioane în 2003.
În ultimul deceniu, sectorul de bovine de carne s-a îmbunătățit, deoarece cererea de carne de vită a crescut, însă aceeași tendință pozitivă nu s-a observat în sectorul vacilor de lapte.
„Este clar, zootehnia e un sector foarte greu si cu profituri foarte mici, cu venituri foarte mici, dar dacă tinerii nu vor înțelege să intre in zootehnie, să intre în agricultură, ne vom trezi că vom fi slugi pe terenurile noastre. Deci vor veni alți și ne vor angaja să facem agricultură. Practic, tot acolo vom ajunge, tot cineva va trebui să facă munca din agricultură”, consideră Mihai Horvat, fermier din județul Cluj, care deține 100 de bovine, dintre care 45 de vaci de lapte. Ferma Mirabela, pe care o deține Horvat, face parte din Cooperativa Someș Arieș, care preia lapte de la mai mulți fermieri din zonă și îl vinde mai departe către mai mulți procesatori.
Agricultorii dau vina pe ministrul Petre Daea
Horvat consideră că „trebuie să fim mai naționaliști și să tragem la căruța aceasta numită România tot poporul”. Așadar, prin sprijinirea fermierilor și producătorilor din sectorul de carne și lapte, toți cetățenii pot contribui la creșterea producției locale.De asemenea, mulți fermieri pun responsabilitatea pentru situația sectorului zootehnic pe conducerea Ministerului Agriculturii.
„Dacă analizăm toate mandatele lui Petre Daea la Ministerul Agriculturii, de la intrarea în mandat în urmă cu patru ani, găsim soluția pentru salvarea zootehniei. Eu cred că nu a vrut să facă lucruri în sectorul de zootehnie. În momentul în care s-a propus să se dea o anumită sumă pentru fermele de vaci sau pe cap de animal, el a zis, „da, o dăm pentru anul 2022, dar o dăm până la 1 decembrie 2023”. Pai până atunci nu mai rămâne o vacă. Sunt atâtea școli în țară care nu mai au lapte la copii”, consideră Dimitrie Musca, proprietar al Combinatului Agroindustrial (CAI) Curtici din județul Arad. CAI Curtici este unul dintre principalii jucători din sectorul creșterii porcilor și a vacilor de lapte, având 50.000 de capete de porci în trei complexuri de creștere și 3.000 de capete de bovine.
