Comisia Naţională de Prognoză (CNP), instituție pe baza căreia Guvernul își creionează veniturile şi cheltuielile, și-a publicat prognozele din această toamnă. Astfel, potrivit datelor furnizate, piața muncii din România va urma un trend ascendent în anul 2023. Totodată, începând de anul viitor, câștigul salarial real va reveni la valori pozitive, în contextul în care la finalul anului curent este așteptat ca indicatorul să aibă valoarea negativă -2%.
În privința salariului mediu net, acesta va ajunge la 3.800 de lei până la finele acestui an, valoare aflată în creştere cu 11,3% faţă de 2021 şi la 4.235 de lei în 2023, în creştere cu 11,4% faţă de anul precedent. De cealaltă parte, câștigul salarial mediu brut este estimat să crească cu 10,6%, până la un nivel de 6.120 lei, a susținut Raluca Pârvu, business manager al BPI România, companie de consultanţă în management şi resurse umane,
„Fără a fi economişti, observăm că analiştii sunt rezervaţi în a anunţa veşti mai bune, dat fiind că este o perioadă cu multe incertitudini şi crize suprapuse.
CNP a fost şi este influenţată în prognoze de politicile statului român şi de calendarul guvernamental.
În egală măsură, România continuă o politică de creştere agresivă a salariului minim şi această tendinţă va continua în perspectiva anului electoral 2024. Totuşi, atât timp cât inflaţia e galopantă şi creşterea salarială reală va fi negativă“, a mai adăugat aceasta.
Piața muncii ia avânt
Potrivit datelor CNP, economia locală va ajunge la aproximativ 5,2 milioane de angajați în 2022, cifră aflată în creştere cu 1,6% faţă de anul 2021. Însă, până în 2026, numărul acestora va ajunge la peste 5,6 milioane de persoane, scriu cei de la Antena 3.
De asemenea, pe termen lung, în intervalul 2024-2026, piața muncii va creşte cu un ritm mediu de 0,9%, în timp ce numărul de salariați se va majora cu un ritm de 2%. În plus, rata șomajului BIM este în continuă scădere şi este estimată să ajungă la 4,4% în anul 2026.
Contextul economic european
Raluca Pârvu a amintit că aceste scenarii ale Comisiei Naționale de Prognoză au avut loc într-un context economic european complicat, măcinat de războiul din Ucraina, inflația ridicată sau de criza energetică.
„Războiul, inflaţia şi criza energetică nu par să dispară peste noapte. Economia României este strâns legată de evoluţia zonei euro, datorită schimburilor economice cu aceste ţări.
Dacă dinspre vest va bate vânt de recesiune, cel puţin anul 2023 va fi afectat, iar în 2024 poate vom reveni uşor. Această criză este inedită, unele sectoare funcţionează bine, recrutează, se dezvoltă.
În altele, dependente de consum şi costuri energetice foarte mari, se anunţă deja încetiniri importante. Aşadar, vor fi cu siguranţă unele diferenţe sectoriale destul de semnificative“, a precizat Pârvu pentru Ziarul Financiar.
