NATO ar trebui să organizeze o reuniune de urgență pentru a discuta despre descoperirile recente privind exploziile din septembrie la gazoductele Nord Stream, a declarat sâmbătă seara târziu purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova.
Jurnalistul de investigație Seymour Hersh, care a câștigat un premiu Pulitzer în 1970, a declarat miercuri într-o postare pe blog, citând o sursă neidentificată, că scafandrii marinei americane au fost cei care au distrus conductele Nord Stream, cu explozibili, la ordinul președintelui Joe Biden, în cadrul unui exercițiu militar NATO.
Casa Albă a respins articolul și acuzațiile lui Hersh ca fiind „complet false și o ficțiune totală” , potrivit cărora Statele Unite s-ar fi aflat în spatele exploziilor conductelor de gaz Nord Stream, care trimit gaz rusesc în Germania. Suedia și Danemarca, în ale căror zone economice exclusive au avut loc exploziile, au concluzionat că gazoductele au fost aruncate în aer în mod deliberat, dar nu au spus cine ar putea fi responsabil.
SUA dă vina pe Rusia, Moscova dă vina pe Washington
Statele Unite și Organizația Tratatului Atlanticului de Nord au calificat incidentul drept „un act de sabotaj” din partea Rusiei. Moscova a acuzat Occidentul încă de la început pentru exploziile inexplicabile care au provocat rupturile. Niciuna dintre părți nu a furnizat dovezi, iar acuzațiile au fost lansate în aer și au provocat un mister care nici până acum nu a fost rezolvat.
„Există mai mult decât suficiente fapte aici: explozia conductei, prezența unui motiv, dovezi circumstanțiale obținute de jurnaliști”, a declarat Zaharova pe platforma de mesagerie Telegram. „Așadar, când se va reuni un summit de urgență al NATO pentru a analiza situația?”, a întrebat aceasta,
NATO nu a furnizat niciun răspuns la solicitarea Reuters de a face un comentariu.
Acuzațiile aduse de Seymour Hersh
Jurnalistul Hersh, laureat al premiului Pulitzer, a precizat că decizia de a avaria conductele a avut loc după mai mult de nouă luni de dezbateri ultrasecrete în cadrul comunității de informații de la Washington.
În cea mai mare parte a acestei perioade, întrebarea nu a fost dacă să se desfășoare operațiunea, ci cum să se facă acest lucru fără a da de gol guvernul american. „La 26 septembrie 2022, un avion de supraveghere P8 al Marinei norvegiene a efectuat un zbor aparent de rutină și a aruncat o baliză sonar. Semnalul s-a răspândit sub apă, inițial la Nord Stream 2 și apoi la Nord Stream 1. Câteva ore mai târziu, explozibilii C4 de mare putere au fost declanșați și trei dintre cele patru conducte au fost scoase din funcțiune. În câteva minute, bălțile de gaz metan care au rămas în conductele oprite au putut fi văzute răspândindu-se la suprafața apei, iar lumea a aflat că a avut loc ceva ireversibil”, a declarat Hersh.
Imediat după atentatul asupra conductei, presa americană l-a tratat ca pe un mister nerezolvat. Rusia a fost citată în repetate rânduri ca fiind probabila vinovată, stimulată de scurgeri de informații calculate de la Casa Albă, dar fără a stabili vreodată un motiv clar pentru un astfel de act de autosabotaj, dincolo de simpla răzbunare.
NATO și Washingtonul au considerat Nord Stream 1 ca fiind destul de problematic, dar finalizarea Nord Stream 2 în septembrie 2021 a sporit și mai mult îngrijorările americane. Dacă va fi aprobat de autoritățile de reglementare germane, acesta ar dubla fluxul de gaz ieftin către Germania și Europa de Vest, a declarat Hersh.
Capacitatea sa ar putea găzdui mai mult de cincizeci la sută din consumul anual al națiunii. SUA au considerat că dependența Europei de gazul rusesc reprezintă un risc pentru susținerea Ucrainei, deoarece țări precum Germania ar putea să nu fie dispuse să contribuie cu fondurile și armamentul necesar.
Cu toate acestea, administrația președintelui american Joe Biden a negat acuzațiile și a calificat raportul drept „complet fals și complet fictiv”. În septembrie anul trecut, au fost raportate o serie de scurgeri în gazoductele Nord Stream și Nord Stream 2, proiecte în valoare de mai multe miliarde de dolari pentru a transporta gaze naturale din Rusia în Germania prin Marea Baltică.
În urma unei examinări, atât Suedia, cât și Danemarca, în jurisdicția cărora s-au produs scurgerile, au declarat că acestea au avut loc deoarece cineva a bombardat în mod deliberat conductele. Cu toate acestea, nu au dezvăluit cine a fost responsabil pentru atac.
