Kremlinul a acuzat miercuri Franța de declanșarea instabilității în fostul său hinterland imperial. După ce Parisul a acceptat să vândă celebrele sale arme de artilerie Caesar Armeniei. Pe fondul tensiunilor tot mai mari cu Azerbaidjanul vecin.
„Parisul provoacă o nouă rundă de confruntare armată în Caucazul de Sud și o face în diferite moduri. Această [vânzare] este un alt pas”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, citată de presa rusă.
La începutul acestei săptămâni, ministrul francez al forțelor armate, Sébastien Lecornu, a declarat că Armenia este interesată să cumpere 36 de obuziere autopropulsate Caesar. O armă fabricată de KNDS Franța care este folosită pe scară largă în Ucraina.
Parisul a intensificat cooperarea militară cu Erevan
În ultimele luni, Parisul a intensificat cooperarea militară cu Erevan prin contracte și instruire. Vânzările de armament includ radarele de supraveghere aeriană GM200 fabricate de Thales. În timp ce sunt în curs de discuții privind contracte pentru rachete Mistral fabricate de MBDA.
Anterior, marți, Azerbaidjanul a acuzat Franța că subminează stabilitatea regiunii turbulente. La mai puțin de un an de când Baku însuși a lansat o ofensivă militară împotriva forțelor etnice armene din regiunea separatistă Nagorno-Karabah.
„Echiparea de către Franța a Armeniei cu instalații de artilerie letală și ofensivă și alte tipuri de arme, în ciuda avertismentului părții azere, este o dovadă în plus a activităților provocatoare ale Franței în Caucazul de Sud”, a declarat Ministerul Apărării din Azerbaidjan într-un comunicat.
Cu toate acestea, Armenia – și Franța – acuză Azerbaidjanul că încearcă să rezolve prin forță un conflict vechi de zeci de ani și că încearcă să perturbe încheierea unui acord de pace între cele două foste republici sovietice.
„Practica Azerbaidjanului de a prezice escaladări regionale cu orice ocazie este alarmantă”, a declarat Ministerul de Externe al Armeniei într-o declarație. Ministerul a adăugat că acest lucru „dovedește” că Azerbaidjanul intenționează să evite încheierea unui acord de pace cu Armenia cu scopul de a lansa o nouă agresiune după conferința COP29 a ONU privind schimbările climatice. Care va avea loc la Baku în noiembrie.
Rusia, furnizor istoric pentru Azerbaidjan și Armenia
Rusia a înarmat din punct de vedere istoric atât Azerbaidjanul, cât și Armenia, furnizând armamentul folosit într-un val de războaie între cele două țări de la căderea Uniunii Sovietice. În anii 1990, un conflict amar a dus la strămutarea a sute de mii de azeri din interiorul granițelor lor. Iar forțele armene au preluat controlul asupra Nagorno-Karabah.
De atunci, Azerbaidjanul s-a folosit de veniturile sale considerabile din combustibilii fosili și de alianța sa strânsă cu Turcia, membră NATO, pentru a se asigura că trupele sale sunt mai bine antrenate și mai bine echipate decât cele ale Armeniei.
În septembrie anul trecut, Azerbaidjanul a lansat o ofensivă pentru a recuceri Nagorno-Karabah. În ciuda prezenței unei forțe rusești de menținere a păcii care nu a reușit să intervină. Luptele au declanșat exodul celor 100.000 de locuitori armeni din regiune. În septembrie 2022, Azerbaidjanul a lansat incursiuni peste granița recunoscută la nivel internațional. În timp ce alianța militară CSTO condusă de Rusia a ignorat cererile de sprijin din partea guvernului armean. Spre deosebire de Armenia, Azerbaidjanul nu este membru al blocului de apărare reciprocă.
„Azerbaidjanul este semnificativ mai bine înarmat decât Armenia datorită anilor de achiziții din partea Turciei și Israelului”, a declarat Tigran Grigoryan, șeful Centrului regional pentru democrație și securitate din Erevan. „Abordarea Franței este că furnizarea de arme Armeniei face ca o altă ofensivă să fie mai costisitoare pentru Azerbaidjan. Și, prin urmare, face ca războiul să fie mai puțin probabil. Nu mai mult.”
Armenia a anunțat că intenționează să părăsească CSTO și că lucrează pentru a întări legăturile cu Occidentul, scrie POLITICO.
