România rămâne fără forță de muncă – numărul tinerilor activi este în declin. În următorul deceniu, vom avea un număr triplu de persoane active cu vârste de peste 65 de ani pe piața muncii.
România se confruntă cu multiple provocări de ordin demografic, care vor impacta major piața muncii în următorii 10 ani. Populația țării îmbătrânește, iar tinerii activi sunt din ce în ce mai puțini pe piața muncii.
Cererea pentru forța de muncă înalt calificată continuă să crească, în condițiile unei economii în plină dezvoltare, conform unei analize CES Bucharest. Până în 2030, România va avea nevoie de peste 600.000 de persoane care să ocupe locuri de muncă înalt calificate. Totodată, în următorul deceniu, fenomenul îmbătrânirii se va accentua. Țara noastră va avea un număr triplu de persoane active cu vârste de peste 65 de ani.
Ce domenii vor fi căutate
Potrivit datelor Institutului Național de Cercetare Științifică în Domeniul Muncii și Protecției Sociale (INCSMPS) până în 2030, ocupațiile care necesită forță de muncă înalt calificată sunt în domeniul IT, juridic sau în domeniul sănătății. Aceste sectoare vor înregistra creșteri ale cererii cu 624 de mii de persoane, circa 100.000 persoane/ an. În condițiile în care facultățile de profil din țară furnizează cumulat, anual, un număr total de doar 40 de mii de absolvenți.
Tot până în 2030, cererea pentru persoane cu nivel mediu și redus de calificare va înregistra o scădere accentuată. Aceasta se va reduce cu peste 400.000 de persoane, potrivit INCSMPS.
Pentru a rămâne competitive pe piața muncii, acestea ar trebui să se respecializeze, pentru a dobândi noi abilități adaptate cerințelor actuale. Fie la locul de muncă, fie prin cursuri de reconversie profesională.
Numărul tinerilor activi este în declin
Fenomenul de îmbătrânire a populației s-a accentuat între 2012 și 2022. Vârsta medie a populației rezidente din România a crescut de la 40,8 la 42,3 de ani, potrivit INS.
Conform estimărilor Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (CEDEFOP), în următorul deceniu, România se va confrunta cu un număr triplu de persoane active cu vârste de peste 65 de ani pe piața muncii.
Majorarea cu 10% a populației active de peste 60 de ani reduce cu 5,5% creșterea PIB pe cap de locuitor.
În același timp, numărul tinerilor între 20 și 34 de ani activi pe piața muncii ar putea să scadă cu 3,5% în 2035.
Migrația continuă
O altă provocare majoră pentru piața muncii din România este fenomenul migrației. Țara noastră ocupă locul 17 la nivel global. Peste 5,7 milioane de români au ales să lucreze și să se stabilească în străinătate. Raportul dintre numărul emigranților români și cel al imigranților străini stabiliți în România este de 6 la 1.
În același timp, România importă în ultimii ani din ce în ce mai multă forță de muncă, în special din Asia. În anul 2023, doar în București și județul Ilfov lucrau aproape 30 de mii de persoane venite din Asia. Cele mai multe provin din Turcia, Nepal, Sri Lanka, China, India sau Bangladesh. Potrivit datelor analizate de CES Bucharest, majoritatea activează în construcții, HoReCa, transporturi sau retail.
Pe de altă parte, datele Ministerului Afacerilor Externe arată că cei mai mulți români plecați în străinătate sunt stabiliți în țări precum Italia, Spania, Marea Britanie sau Germania. Aceștia lucrează preponderent în domenii precum agricultură, vânzări, construcții, sistemul medical sau IT. Motivele principale ale exodului sunt nivelul mai crescut de remunerație în alte țări, sistemele de sănătate performante, infrastructura educațională dezvoltată, condițiile climatice mai favorabile.
Investiții reduse în formarea competențelor
Potrivit datelor Băncii Mondiale, în România doar 1% din populația cu vârsta cuprinsă între 25 și 64 de ani participă la cursuri de formare profesională. Este de peste opt ori mai puțin, comparativ cu media europeană de 9,1%. Pe de altă parte, doar 21% dintre companiile românești investesc în formarea competențelor angajaților.
Educația contribuie la o mai mare productivitate, creșterea economiei naționale, dar și la identificarea și promovarea inovației. Aceasta aduce cu sine dezvoltarea unor noi locuri de muncă mai bine plătite, conform unui raport OCDE. De exemplu, în Belgia, aportul educației în economie este de 14%, conform Jurnalului Internațional de Știință și Cercetare (IJSR).
România are și una dintre cele mai reduse finanțări ale sistemului educațional din Europa, de 3,2% din PI. Media europeană este de 4,8%. Nivelul redus se reflectă în numărul din ce în ce mai scăzut al studenților și masteranzilor. Din 2020 până în 2022 facultățile românești au înregistrat o scădere de aproape 22.000 de tineri, conform INS.
