Institutul Național de Statistică (INS) a anunțat că Produsul Intern Brut (PIB) al României din anul 2021 a fost de 1.187,402 miliarde lei preţuri curente, în creştere cu 5,8% faţă de 2020. Astfel, față de varianta provizorie, în cea semidefinitivă, PIB-ul nominal estimat de anul trecut 2021 s-a majorat cu 0,5%.
Conform datelor furnizate de INS, între cele două estimări, cele mai importante modificări din 2021 ale contribuţiei la creşterea PIB au înregistrat: industria, de la +1% la +1,3%, ca urmare a modificării volumului de activitate cu +1,6 puncte procentuale (de la 105% la 106,6%); tranzacţiile imobiliare, de la +0,2% la +0,8%, ca urmare a modificării volumului de activitate cu +8,2 puncte procentuale (de la 102,5% la 110,7%).
În ceea ce privește categoriile de utilizări, între cele două estimări, cele mai importante modificări din 2021 ale contribuţiei la creşterea PIB au înregistrat: consumul individual efectiv al gospodăriilor de la +4,1% la +5,3%, ca urmare a modificării volumului său cu +1,5 puncte procentuale (de la 106% la 107,5%); cheltuiala pentru consumul final individual al administraţiilor publice de la -0,7 la +0,2%, ca urmare a modificării volumului său cu +11,4 puncte procentuale (91,7% la 103,1), scriu cei de la Digi24.
Previziunile sunt în general optimiste
Ministerul Finanțelor a emis la începutul lunii decembrie un raport, care creionează evoluția economică a României din următorii ani. Potrivit documentului, previziunile autorităților cu privire la situația financiară a țării noastre sunt optimiste.
Însă, oficialii au atras atenția că există anumiți factori de risc cu care România se va confrunta în continuare și care ar putea duce la reducerea ritmului de creștere economică.
În raport este preconizat faptul că, în următorii patru ani, PIB-ul va crește anual cu 5%. În plus, sunt estimate creșteri ale salariului net.
De cealaltă parte, în ciuda faptului că este prevăzută o creștere economică, România se va confrunta cu riscuri, primul dintre ele fiind războiul din Ucraina, scrie Evenimentul Zilei.
„Deși perturbările pe lanțurile de aprovizionare se așteaptă să se mențină și pe parcursul anului 2023, persistența acestora pe o perioadă mai îndelungată de timp devine un risc pentru evoluția economiei mondiale.
Perturbările cauzate de această agresiune în cazul importurilor de energie din Rusia au înrăutățit perspectivele de creștere, în special pentru zona euro și pot provoca prejudicii suplimentare”, se arată în raportul întocmit de Ministerul Finanțelor, privind situația macroeconomică și proiecția acesteia pe anii 2024-2026.
Potrivit analiștilor, dacă prețurile produselor vor continua să crească sau să se mențină la un nivel ridicat, riscul reducerii creșterii economice și al slăbirii puterii de cumpărare va crește.
Însă, există premise că România se va bucura de o creștere economică peste așteptări, datorită materializării mai rapide a reformelor și investițiilor prevăzute din fonduri europene, prin PNRR.
