Infofinanciar > Info > Statistica zilei: 25% dintre români nu-și permit să folosească internetul
Info

Statistica zilei: 25% dintre români nu-și permit să folosească internetul

Statistica zilei: 25% dintre români nu-și permit să folosească internetul
sursa foto: dreamstime.com

În decursul anilor precedenți, România a obișnuit să se situeze într-un loc fruntaș în ceea ce privește viteza internetului, dar în prezent, această poziție a cunoscut o ușoară scădere. Nu trebuie însă să interpretăm această situație ca o scădere în calitatea serviciilor furnizate de operatorii de internet fix și mobil din țară.

Schimbarea în clasament este mai degrabă rezultatul ascensiunii altor state care au investit semnificativ în modernizarea infrastructurii lor de rețea. În timp ce progresele în ceea ce privește infrastructura internetului au fost mai moderate în România, altele au făcut pași mai mari în această direcție.

România nu are viteza la internet atât de bună

România a coborât cu 10 poziții în clasamentul global al vitezei internetului și a pierdut poziția sa pe podiumul regional. În prezent, se situează pe locul 25 la nivel mondial în ceea ce privește viteza medie de descărcare, înregistrând o valoare de 100,66 Mbps. În regiunea Europei de Est, Slovacia a devenit lider cu o viteză impresionantă de 138,03 Mbps, situându-se pe locul 11 în lume.

Rezultatele provin dintr-un studiu meticulos realizat de Cable.co.uk, care a analizat peste 321.000 de teste de viteză efectuate de la 47.241 de adrese IP unice în România, în intervalul iulie 2022 – iunie 2023. Pentru a ilustra mai bine performanța, aceeași sursă menționează că un fișier video de 5GB poate fi descărcat în aproximativ 6 minute și 47 de secunde în România. Schimbările în clasamentul mondial al vitezei internetului în cazul României reflectă mai mult ascensiunea altor țări decât o scădere semnificativă a calității serviciilor de internet din România.

Pentru activitățile de bază de navigare pe internet, cum ar fi citirea știrilor, interacțiunea pe platformele de social media și trimiterea de emailuri, nu este imperativ să avem o conexiune de mare viteză la internet. Totuși, importanța calității serviciului de date, fie fixe sau mobile, devine evidentă atunci când intrăm în domeniul consumului de conținut multimedia sau al interacțiunilor interactive online.

De exemplu, când folosim platforme de streaming video pentru a urmări filme și seriale, atunci când participăm la transmisiuni live sau ne bucurăm de acțiunea jocurilor video online precum Free Fire, Cs Go sau Red Dead Redemption 2, o conexiune puternică la internet devine esențială pentru a asigura o experiență fluidă și fără întreruperi. Aceeași cerință se aplică și atunci când explorăm opțiunile de jocuri de noroc online, cum ar fi jocurile de cazino cu dealeri live, fie că jucăm cu bani reali sau în mod gratuit.

O conexiune bună la internet este esențială pentru a naviga online

Într-un context mai larg, o conexiune la internet de mare viteză este dorită și benefică atât pentru nevoile personale, cât și pentru cele profesionale. Tot mai mulți oameni lucrează în prezent în mod remote, de la distanță, în afara unui birou fizic, ceea ce subliniază importanța unei conexiuni stabile și rapide pentru a putea efectua sarcinile de lucru fără dificultăți.

Pe lângă aceasta, realizăm multe activități esențiale online, de la operațiuni bancare și tranzacții financiare până la cumpărături online sau completarea și transmiterea declarațiilor fiscale. Calitatea serviciului de internet de mare viteză devine crucială pentru o gamă variată de activități online, de la divertisment și jocuri până la muncă și operațiuni financiare, asigurând o experiență netedă și eficientă în lumea digitală modernă.

În ierarhia actuală a vitezelor de internet, primele cinci poziții sunt ocupate astfel: insula Jersey se află în frunte cu 264,52 Mbps, urmată de Liechtenstein pe locul doi cu 246,76 Mbps, Macao pe locul trei cu 231,40 Mbps, Islanda pe locul patru cu 229,35 Mbps și Gibraltar pe locul cinci cu 206,27 Mbps. Un aspect notabil este că aceste țări sunt în mare parte mici sau insulare.

Cercetătorii care au efectuat studiul subliniază că implementarea serviciilor de internet de bandă largă prin fibră optică FTTP și dezvoltarea rețelelor de internet mobil 5G este mult mai facilă în cazul populațiilor reduse sau pe teritorii de dimensiuni reduse. Acest fapt explică, într-o măsură, prezența țărilor mici sau insulare în primele poziții ale clasamentului.

În România 25% din populație este săracă

Cu aceasta se justifică și pozițiile inferioare ocupate de țări mari din Europa, cum ar fi Germania, Franța, Spania și Italia. Cu toate acestea, o tendință interesantă se observă în ceea ce privește regiunile cu cele mai rapide conexiuni la internet: Europa de Vest se află în fruntea clasamentului pentru internetul broadband, urmată de America de Nord, țările baltice, Europa de Est și Asia.

În cazul României, aceasta a ocupat locul 15 în ediția precedentă a clasamentului, în urma unei ascensiuni semnificative de 14 poziții față de poziționarea din 2020. Este de menționat că cel mai notabil declin în top a fost înregistrat în 2019, când țara a coborât de pe locul 5 pe locul 37. De asemenea, este important să subliniem că la nivel global, vitezele de internet se află într-o creștere puternică, cu o avansare de aproximativ 30% într-un singur an.

În 2022, 2,4% din populația UE nu își permitea conexiune la internet. Pe de altă parte, ponderea persoanelor aflate în risc de sărăcie era mai mare de 7,6%. Comparativ cu 2021, situația s-a îmbunătățit cu 0,3 puncte procentuale (pp) 2,7% pentru populația totală și cu 0,8 pp 8,4% pentru persoanele expuse riscului de sărăcie.

În 2022, diferența dintre populația totală și populația aflată în risc de sărăcie în ceea ce privește capacitatea de a-și permite o conexiune la internet a fost vizibilă și în țările UE: cea mai mare pondere a persoanelor aflate în risc de sărăcie care nu-și pot permite o conexiune la internet a fost înregistrată în România (25,0%), urmată de Bulgaria (20,5%) și Ungaria (16,5%). Pe de altă parte, cele mai mici procente au fost înregistrate în Danemarca și Finlanda (ambele 1,0%), urmate de Cipru și Luxemburg (ambele 1,5%), conform jurnalul.ro.