România Explicată (34). Iluzia îmbogățirii rapide continuă – Industria jocurilor de noroc: legislație și profit

Țara noastră are o anumită tradiție în privința jocurilor de noroc. De exemplu, pe 14 septembrie 1906 regele Carol I a pus bazele Loteriei Române care funcționează până în prezent, deși, inițial a avut un caracter filantrop în ziua de astăzi lucrurile s-au mai schimbat.

Jocurile de noroc au prosperat și în perioada interbelică este cunoscut faptul ca regele Carol al II-lea a fost un jucător avid de poker. Însă, după cel de-al Doilea Război Mondial odată cu venirea comuniștilor la putere jocurile de noroc au fost interzise. Poate cel mai renumit casino din țară este cel de la Constanța construit în 1910.

Jocurile de noroc au reintrat în legalitate în 1990

Revenind mai aproape de vremurile noastre, după căderea regimului comunist, în 1990 jocurile de noroc au fost legalizate și tot de atunci a început explozia sălilor de noroc, pariurilor sportive și, mai nou jucătorii pot juca și on-line.

În 1992 a fost organizată Comisia pentru jocuri de noroc a cărei misiune constă în monitorizarea activităților tuturor cazinourilor din industrie. Un an mai târziu, în 1993 Guvernul a emis Legea privind impozitarea societăților care au ca obiectiv jocurile de noroc.

În timpul Convenției Democratice și implicit a guvernării de dreapta se introduc, în 1998, licențele obligatorii, iar dispozițiile sunt prevăzute în Ordonanța de Urgență 69/1998 privind regimul de autorizare a activităților din domeniul jocurilor de noroc, după care, în 1999 au fost adoptate un pachet de legi care au reglementat din nou activitatea jocurilor de noroc, iar din 2003, Guvernul a dezvoltat o schemă pentru a atrage investiții străine din partea caselor de pariuri care se ocupau deja de organizarea pariurilor sportive,

Perioada 1990-2015, explozia jocurilor de noroc

Jocurile de noroc au avut succes în România, încă de la începuturile incipiente, deschiderea din anii 1990 a venit la pachet cu faimosul joc de Bingo, primele cazinouri, săli de jocuri și agenții sportive. Însă, fenomenul jocurilor de noroc s-a dezvoltat extrem de rapid odată cu apariția Internetului, și a diferitelor platforme on-line care au permis pasionaților dar și curioșilor să experimenteze farmecul și totodată riscurile pariurilor on-line.

În stadiul incipient, piața jocurilor de noroc a fost cât se poate de liberă, lipsită rigorii legale. Acest lucru s-a tradus printr-o serie de avantaje caselor de pariuri și a cazinourilor dat fiind faptul că nu prea s-au plătit taxe.

În lipsa unor reglementări clare de organizare a jocurilor de noroc, nu puțini jucători au avut parte de experiențe negative, au fost înșelați șamd. Așadar apariția unui organism statal care să pună un pic de ordine în haosul din industria jocurilor de noroc a fost binevenită.

Industria cazinourilor din România s-a dezvoltat odată cu trecerea timpului, în 2009 a avut loc prima încercare de legalizare a unui cazino online, însă proiectul s-a lovit de refuzul Comisiei Europene, Executivul de la Bruxelles a semnalat o serie de probleme în proiectul de lege și l-a retras. O a doua tentativă are loc în 2011 însă fără niciun rezultat, Comisia Europeană a dat același verdict, legislația română nu respectă pe deplin dispozițiile Uniunii Europene.

Legislația română nu se ridică la standardele europene

Abia în 2015 autoritățile europene au catalogat legislația autohtonă ca fiind satisfăcătoare, și în acest fel statul român a reușit să definească un cadru legislativ pentru desfășurarea activității atât pentru companiile locale cât și internaționale.

Totodată, în aceeași perioadă s-au introdus și trei sisteme de impozitare, chiar și operatorii care și-au desfășurat activitatea ilegal undeva prin anii 2009 au primit o ofertă de legalizare a activității. Problema a fost rezolvată prin impozitarea cu 20% a tuturor veniturilor.

Tot în 2015 apare și Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc, organismul de stat pe care l-am amintit mai devreme și în acest fel statul a reușit cumva să managerieze activitățile jocurilor de noroc on-line. Primul obiectiv al instituției a fost acela de a acorda licențe operatorilor on-line și să controleze activitatea cazinourilor pe internet și, totodată să cerceteze și să analizeze tendințele de pe piața europeană a jocurilor de noroc.

Pe scurt ONJN și-a asumat sarcina de a racorda legislația românească la cea europeană în așa fel încât piața și veniturile  la bugetul de stat să crească.

Apariția cazinourilor online și impactul asupra economiei din România

Industria cazinourilor on-line și-a pus amprenta asupra economiei din România, în primul rând veniturile generate de această industrie sunt într-o perpetuă creștere, la fel și locurile de muncă create de jucătorii din această industrie și nu în ultimul rând taxele și impozitele plătite statului.

La nivelul anului 2012, jocurile de noroc au adus la bugetul de stat încasări de aproximativ 660 de milioane de euro, și, potrivit datelor înaintate de ANAF operatorii de jocuri de noroc au vărsat la bugetul de stat în primul semestru din 2019 sume care se ridică la aproximativ 894 milioane de lei.

Putem constata astfel, că industria jocurilor de noroc are un efect din ce în ce mai pronunțat asupra economiei românești, contribuie cu aproape 1 miliard de euro la PIB-ul țării și cu 300 de milioane de euro la bugetul de stat. Aceste sume rezultă din taxele directe, din impozitele pe profit și alte diverse contribuții anuale.

În momentul de față sunt peste 20 de cazinouri care acoperă piața online, cei mai mari sunt 888 casino, Netbet, Fortuna, Betano, Vlad Cazino, Unibet sau Winmasters. Pasionații jocurilor de noroc au o gama variată de jocuri pe care le pot alege de la poker, blackjack, ruletă, pariuri sportive până la ruletă sau zaruri.

Pentru anul 2021 datele furnizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului au indicat faptul că la nivelul țării noastre au activat 690 de firme care au ca obiect de activitate jocurile de noroc, iar numărul angajaților este de aproximativ 22.000.

Cifra de afaceri raportată de aceste companii în anul 2021 a fost de 9 miliarde de lei, echivalentul a 1, 8 miliarde de euro. Un an mai târziu, în 2022 bilanțurile contabile au indicat o creștere a afacerilor cu 10-15%, ceea ce se traduce printr-o cifră de afaceri de 10 miliarde de lei adică 2 miliarde de euro.

ONJN și ANAF și-au îngroșat și ele veniturile din acordarea licențelor pentru casele de pariuri și pentru vestitele păcănele, 350 de milioane de euro au ajuns în conturile celor două instituții la care se mai adaugă alte 110 milioane de euro proveniți din taxe și impozite.Taxele salariale pentru cei aproape 22.000 de angajați din domeniu se ridică la aproape 110 milioane de euro, în timp ce taxele pe premii se ridică la aproximativ 100 de milioane de euro.

Casele de pariuri acordă anual premii de peste 500 de milioane de euro, după aplicare după ce achită taxa pe reclamă, estimată de specialiști la aproximativ 10 milioane de euro.

În cadrul următorului episod din serialul România explicată ne vom întâmpina cititorii cu o scurtă istorie a Loteriei Române, parcursul instituției în cele trei epoci.