La începutul anilor 80, a demarat, la nivel european, o discuţie în legătură cu importanţa termenului libertate de mişcare. Ca urmare, Acordul Schengen a fost semnat la 14 iunie 1985, între cinci țări. Belgia, Germania, Franța, Luxemburg și Țările de Jos au convenit să elimine treptat controalele la frontierele lor interne și să introducă libertatea de circulație pentru toți resortisanții țărilor semnatare. Acordul a fost semnat pe nava Astrid, aflată pe râul Moselle, în dreptul localității Schengen din Luxemburg, aflată la granița dintre Germania, Franța și Luxemburg.
Ulterior, Convenția Schengen a completat acordul și a adus regimurile și condițiile de salvgardare pentru instituirea unui spațiu fără controale la frontierele interne. Aceasta a fost semnată de aceleași cinci țări la 19 iunie 1990 și a intrat în vigoare în 1995. Acordul și convenția constituie, împreună cu acordurile și normele conexe, „acquis-ul Schengen”, care a fost integrat în cadrul UE în 1999 și a devenit legislație a UE.
La 1 ianuarie 2023, Croația a devenit cea de a 27-a țară membră cu drepturi depline a spațiului Schengen. Controalele la frontierele interne cu Bulgaria, Cipru și România nu au fost încă eliminate, iar Irlanda nu face parte din spațiul Schengen.
Trei microstate europene – Monaco, San Marino și Vatican – mențin frontierele deschise pentru traficul de pasageri cu vecinii lor și, prin urmare, sunt considerate membre de facto, ca urmare a imposibilității practice de călătorie de pe teritoriul lor fără a tranzita cel puțin o țară membră Schengen.
Libera circulație, nr 1
Spațiul Schengen permite unui număr de peste 400 de milioane de persoane să călătorească liber între țările membre fără a trece prin controale la frontieră.
În fiecare zi, aproximativ 3,5 milioane de persoane trec frontierele interne pentru a munci sau a studia sau pentru a-și vizita familia și prietenii, iar aproape 1,7 milioane de persoane locuiesc într-o țară Schengen și lucrează în alta. Se estimează că europenii efectuează anual 1,25 miliarde de călătorii în interiorul spațiului Schengen, ceea ce aduce de asemenea beneficii considerabile turismului și sectorului cultural.
Spațiul Schengen
Importante măsuri Schengen
Principalele măsuri:
– eliminarea controalelor la frontierele interne şi stabilirea unui set de reguli pentru trecerea frontierelor externe
– separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi aeroporturi
– armonizarea regulilor referitoare la condiţiile de acordare a vizelor
– stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de azil
– introducerea unor reguli referitoare la supravegherea şi urmărirea transfrontalieră pentru forţele de poliţie din statele Schengen
– întărirea cooperării judiciare prin intermediul unui sistem rapid de extrădare şi implementare a deciziilor judecătoreşti
– crearea Sistemului Informatic Schengen
În esență, aderarea la spaţiul Schengen înseamnă aderarea la un spaţiu în care controalele la frontierele interne între statele membre au fost eliminate. Aceasta este diferenţa majoră între statutul de stat Schengen şi cel de stat membru al Uniunii Europene, din punctul de vedere al controalelor la frontierele interne.
Suntem buni de Schengen de 11 ani
Evaluarea Schengen reprezintă procedura de verificare de către experţii delegaţi de statele membre, Consiliu şi Comisie a stadiului procesului de pregătire pentru implementarea acquis-ului Schengen.
Rezultatul pozitiv al evaluării Schengen constituie o cerinţă de bază a adoparii de către Consiliu a deciziei de eliminare a controlului la frontierele interne şi extinderea spaţiului Schengen.
Orice stat care doreşte să adere la spaţiul Schengen trebuie să treacă printr-un proces de evaluare, cu ocazia căruia trebuie să dovedească că a îndeplinit toate condiţiile necesare pentru a fi stat membru Schengen.
Prima parte a procesului de evaluare consista în completarea unui chestionar extins, care va fi remis statului respectiv. Acest chestionar va conţine întrebări detaliate despre toate aspectele relevante pentru implementarea şi aplicarea prevederilor Schengen.
În momentul în care au fost obţinute suficiente informaţii, vor fi demarate vizite de evaluare, pentru verificarea, în teren, a pregătirilor pentru aderarea la Schengen.
Raportul final al Grupului de Evaluare Schengen va fi prezentat Consiliului JAI care va adopta decizia necesară prin care va autoriza aplicarea prevederilor la data/datele pe care le consideră adecvate.
Prin depunerea, la data de 28 iunie 2007 a Declaraţiei de pregătire a României pe cele trei domenii – protecţia datelor personale, cooperare poliţienească şi vize –în cadrul Grupului de lucru Evaluare Schengen, România s-a arătat pregătită să înceapă vizitele de evaluare din a doua jumătate a anului 2008. Ceea ce s-a întâmplat și apoi ne-am și calificat pentru aderare.
Și așa am rămas. Că Austria are nervi…
Principalele avantaje ale intrării în Schengen
Semnarea Acordului Schengen
Două dintre cele mai mari avantaje sunt: populația are libertate totală de circulație dintr-o țară membră în alta, dar Schengen vine și cu libertate de circulație a mărfurilor, serviciilor și capitalului.
Pentru România, aderarea la Schengen, împreună cu vecinul Bulgaria, ar însemna că nu vor mai exista controale la graniță între: România și Bulgaria, România și Ungaria, Bulgaria și Grecia. Astfel, între aceste state, trecerea frontierei se va putea realiza indiferent de oră și prin orice loc, deși cu un document de identitate valabil. Aceste lucruri sunt de mare ajutor și pentru turism. Ca idee, pasagerii curselor aeriene nu vor mai aştepta la cozi în aeroport pentru controlul paşapoartelor.
Dacă România va intra în Schengen alături de Bulgaria, vor dispărea timpii de așteptare din punctele de trecere a frontierei terestre cu Ungaria și Bulgaria, dar și cu Grecia, potrivit informațiilor Ministerului Afacerilor Interne. Or, acest lucru ar duce la economii majore de timp, mai ales în sezonul vacanțelor, când mii de români merg fie la mare în Grecia ori Bulgaria, fie la ski în Bulgaria.
Ar și dispărea și puncte de frontieră, printre care numim: Negru Vodă, Vama Veche, Călărași, Giurgiu-Ruse, Zimnicea, Turnu Măgurele, Borș, Cenad, Nădlac, Turnu, Chișineu-Criș, Salonta, Satu Mare. Se reduc astfel cheltuieli cu angajații și operațiunile din aceste puncte de frontieră.
Aderarea la Schengen va aduce însă cele mai mari avantaje pentru transportatorii români. Radu Dinescu, secretarul general al Uniunii Naționale a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR), arată că lipsa Schengen penalizează România pe zona de flux și eficiență de transport.
Drept urmare, mărfurile ar putea ajunge la destinație mai repede și mai eficient, ceea ce ar duce la scăderea costurilor și la produse mai ieftine. Iar firmele de transport vor suporta costuri mai mici cu combustibilul, salariile și diurnele.
Am putea asista și la o eventuală creştere a atracţiei pentru cetăţenia românească, ca urmare a oportunităţii largi de călătorie în Europa oferit de actul de identitate eliberat de statul român, care va permite libera călătorie prin UE.
