Garda regală britanică, cea suedeză sau cea a Palatului Elisee sunt binecunoscute în întreaga lume. Uniformele, armele, felul în care se militarii se deplasează, toate fac deliciul publicului de pretutindeni.
În acest segment, avem și noi Regimentului 30 Gardă ”Mihai Viteazul”, unitate de elită care deși nu face furori la schimbarea gărzii, spre exemplu, poate sta cu onoare lângă alte asemenea unități militare de reprezentare, atât prin imagine, dar mai ales prin istorie.
regimentul-30-garda-mihai-viteazul.v1
Tiraliorii lui Cuza
La data de 1 iulie 1860, a luat fiinţă prima unitate de gardă din Armata Română. Este vorba despre Batalionul de Tiraliori înfiinţat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza odată cu semnarea Înaltului Ordin de Zi nr. 63. De atunci încoace, unitatea militară de reprezentare însărcinată cu apărarea la nivel înalt a funcţionat fără întrerupere.
La momentul Batalionului de Tiraliori, oştile din Moldova şi din Ţara Românească încă nu erau unificate, astfel că documentul de înfiinţare a unităţii a fost un “Ordin de zi pe oștirea Moldovei”, publicat în ”Monitorul Moldovei” nr. 270 din 10 septembrie 1860.
Să nu uităm, Armata Națională a fost înființată permanentă nu cu mult înainte, în 1830, și purta numele de ”Straja Pământească”.
Revenind, primul Batalion de Tiraliori s-a format prin detașarea Batalionului al 3-lea din Regimentul 5 Infanterie al Moldovei. Ulterior, prin Înaltul Ordin de Zi nr. 64 din 31 august 1860, acesta a fost denumit Batalion de Vânători, tot în cadrul trupelor de infanterie.
În plus faţă de atribuțiile obișnuite ale unei unități combatante, Batalionul de Vânători a primit și atribuții de gardă, având ca misiune paza Palatului Domnesc și a sediului Ministerului de Război.
Regalitatea, alt ștaif
Parada Carol II
În anul 1868, domnitorul Carol I emite o Lege a Puterii Armate. Conform acesteia, “jandarmii călări” de la București și Iași primesc misiunile de a asigura paza domnitorului și a familiei sale în toate deplasările prin ţară, precum și de a îndeplini ceremoniile de gardă.
La data de 1 aprilie 1908, regele Carol I emite Înaltul Decret nr. 985, prin care se înfiinţează Regimentul de Escortă Regală. Deja, această unitate căpăta o strălucire invidiată de mulți: apropierea de suveran.
În timpul regelui Carol al II-lea, un rege fascinat de ceremonii şi de grandoare, unitatea de gardă primeşte o nouă denumire. Decretul Regal nr. 2192 din 19 iunie 1930 transformă Regimentul de Infanterie nr. 6 ”Mihai Viteazul” în Regimentul de Gardă ”Mihai Viteazul”, ”pentru creșterea grandoarei și fastului ce trebuie să-l înconjoare pe suveran, precum și pentru a distinge și stimula eroismul unor regimente”.
În timpul Regelui Carol al II-lea, titlul de unitate de gardă era stabilit prin decret regal, unitatea primind și însemnele specifice la uniformă, fiind astfel particularizată în raport cu alte unități ale armatei.
Astfel, la data de 20 iunie 1930, prin Ordinul Marelui Stat Major s-a înfiinţat Batalionul de Gardă al Palatului Regal, prin detaşarea unei companii din Regimentul de Jandarmi Pedeștri.
La 1 septembrie 1930, unitatea a devenit Compania de Gardă a Palatului, iar în 1935 devine Batalionul de Gardă al Palatului.
La 15 august 1941, unitatea devine Batalion de Gardă Regală.
1941
Sub apăsarea întunericului roșu
După abdicarea Regelui Mihai (30 decembrie 1947), în ianuarie 1948, Batalionul de Gardă Regală devine Batalionul de Gardă Republicană. Deja schimbarea era vizibilă. Nu mai rămânea decât să i se atașeze și cuvântul ”muncitoresc”…
Acesta era menit să asigure paza palatelor din Calea Victoriei, Șoseaua Kiseleff și Cotroceni, paza Aeroportului Băneasa. Aceeași unitate asigura şi însoțitori de protecţie pentru principalii oficiali din Ministerul Apărării Naționale.
Batalionul de Gardă asigura şi ceremoniile oficiale. Separat, pentru paza sediului Ministerului Apărării Naţionale, s-a creat Batalionul de Pază.
Mai târziu, la 15 martie 1948, s-a format Regimentul de Gardă Republicană, prin unirea Batalionului de Gardă Republicană cu Batalionul de Pază al Ministerului Apărării.
La 28 februarie 1964, prin ordin al Marelui Stat Major, se înfiinţează Regimentul 30 Gardă, cu atribuții clar stabilite de gardă și protocol în cadrul Armatei. Această unitate asigura ceremonialurile pentru Nicolae Ceauşescu şi pentru şefii de stat străini aflaţi în România.
Astăzi, urmașii…
La 23 februarie 1990, prin Ordinul Marelui Stat Major, unitatea este redenumită Brigada 30 Gardă, iar în anul 1995 devine Brigada 30 Gardă ”Mihai Viteazul”.
La 25 iulie 2001, unitatea este redenumită Regimentul 30 Gardă și Protocol ”Mihai Viteazul”, iar din anul 2006 se numește Regimentul 30 Gardă ”Mihai Viteazul”.
În mare, regimentul are o dotare similară celei a trupelor de infanterie, dar deține și piese de artilerie utilizate la tragerea salvelor festive, cele ce le vedem la ceremoniile oficiale. În compunerea Regimentului 30 există şi o fanfară militară.
Diferența principală față de perioada comunistă, când gărzile de onoare erau formate din soldaţi în termen comandaţi de ofiţeri şi subofiţeri din MApN, Regimentul 30 de azi este format integral din militari profesionişti. Tot spre deosebire de perioada de dinainte de 1989, Regimentul 30, ca și întreaga Armata Română are în componență și femei.
