Infofinanciar > Info > România explicată (20). Ce este AMEPIP, agenția-monstru care se va ”ocupa” de întreprinderile de stat
Info

România explicată (20). Ce este AMEPIP, agenția-monstru care se va ”ocupa” de întreprinderile de stat

România explicată (20). Ce este AMEPIP, agenția-monstru care se va ”ocupa” de întreprinderile de stat
foto: wales247.co.uk

Deși era vorba, promisiune declamată solemn în fața opiniei publice, să nu se mai facă angajări la stat, în ultimele zile ale guvernării Ciucă, premierul-general a semnat un proiect potrivit căruia se va înființa o nouă agenţie a guvernului care va avea sub control toate companiile statului. Ulterior, proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaţilor.

Conform expunerii de motive, Agentia pentru Monitorizarea si Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) numită este înfiinţată în spiritul guvernanţei corporative în rândul companiilor de stat şi este parte dintr-un jalon din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).

Finanțare prin amenzi

Din denumire lipsește, însă, un cuvânt-cheie: amendează. Asta pentru că, încă de la bun început, mai aflăm că bugetul AMEPIP ar urma să fie de maxim 0,1% din veniturile tuturor companiilor de stat şi finanţarea va veni din amenzi. Paragraful oficial sună așa : „Veniturile proprii ale AMEPIP provin din amenzi și dintr-un tarif de monitorizare de până la 0,1% din veniturile totale stabilite prin situațiile financiare anuale ale întreprinderilor publice, aprobate pentru anul precedent, stabilit anual prin ordin al președintelui AMEPIP”. Deci, ca să pape angajații, e musai să se dea niscai amenzi, altfel nu sunt bani de lefuri… Să nu fim, totuși, cârcotași încă înainte ca AMEPIP să-și dovedească sperata utilitate.

Dar, ce înseamnă 0,1% din veniturile tuturor companiilor de stat din România? De exemplu, așa după cum se găsește nominalizat și în presă, anul trecut, doar 5 companii energetice controlate majoritar de statul român au cumulat venituri de 37 de miliarde de lei (aproape 8 miliarde euro). 0,1% din această sumă ar însemna un buget de 37 de milioane de lei pentru AMEPIP de la numai 5 companii. Însă, în România, există peste 1.100 de companii controlate majoritar de stat… Ceea ce reliefează un bugetuț grăsuț (peste suta de milioane de lei, clar) pentru care se vor da un număr serios (ca să nu spunem robust) de amenzi. Că altfel se va face foamea la AMEPIP…

Salariile de la AMEPIP

Conducerea Agenției va fi asigurată de către un președinte, ajutat în activitatea sa de doi vicepreședinți. Aceștia vor fi asimilați funcției de secretar de stat, respectiv subsecretar de stat. Mandatul lor va fi de patru ani, cu posibilitatea reînnoirii pentru o singură dată. Potrivit legii salarizării unitare, un secretar de stat are în prezent un salariu brut de 16.640 de lei, ceea ce ar însemna un salariu net de 9734 de lei (aproximativ 2.000 de euro).

”Tălpașii” vor fi în număr de 88 de capete și specialiștii spun că ei vor deveni cei mai bine plătiți bugetari (salarizarea acestora se va realiza la nivelul maxim al drepturilor salariale prevăzut pentru funcțiile publice din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, majorat cu 50%, prin derogare de la prevederile Legii nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare). Plata va ține seama și de vechime.

Astfel, ei ar avea un salariu cu 50% mai mare decât alți bugetari cu poziții similare în administrație. Ca idee, în prezent un consilier debutant are aproximativ 3.500 de lei net, iar unul aproape de pensie undeva la 6.000 de lei net.

Specialiștii mai atrag atenția asupra faptului că AMEPIP ar putea fi încălecat politic rapid și că va putea să controleze nu doar companiile deținute de ministere, ci și firmele CJ-urilor și ale agențiilor de dezvoltare intracomunitară, agenții formate din zeci de primării care pot derula proiecte majore de utilități. Desigur, mai există și zvonul că AMEPIP ar putea fi și un cadou în așteptare pentru fostul secretar general al guvernului, Marian Neacșu.

Atribuţiile AMEPIP

Dar, ca să fie curtea ceva mai luminată, dintre multiplele atribuții ale noii agenții ce vor face întreprinderile de stat să rupă la capitolul profituri, spicuim cele ce ni s-au părut mai importante:

  • iniţierea, prin Secretariatul General al Guvernului, a proiectelor de acte normative în domeniul guvernanței corporative a întreprinderilor publice şi avizarea proiectelor de acte normative cu incidenţă în domeniul său de competentă;
  • elaborarea, monitorizarea şi revizuirea periodică a politicii de proprietate şi transmiterea acesteia către Guvern în vederea aprobării, prin hotărâre;
  • monitorizarea şi evaluarea implementării principilor de guvernanţă corporativă de către autorităţile publice tutelare şi întreprinderile publice, în concordanţă cu prevederile legale aplicabile şi cele mai bune practici internaţionale în materie, respectiv notificarea imediată a autorităţii publice tutelare responsabile sau a întreprinderii publice, în cazul unor încălcări, cu propuneri de remediere;
  • participarea la procedura de selecţie pentru numirea administratorilor de întreprinderi publice de la nivel central, prin reprezentanţii săi;
  • publicarea listei administratorilor de întreprinderi publice şi a listei directorilor în funcţie, pe pagina de internet, pe baza datelor transmise de autorităţile publice tutelare;
  • monitorizarea implementării politicii de remunerare în conformitate cu principele de remunerare a membrilor consiliului de administraţie/supraveghere/ directori/directorat ai întreprinderilor publice, precum şi a politicii de dividende pentru întreprinderile publice;
  • publicarea listei administratorilor de întreprinderi publice şi a listei directorilor în funcţie, pe pagina de internet, pe baza datelor transmise de autorităţile publice tutelare;
  • furnizarea de recomandări întreprinderilor publice şi autorităţilor publice tutelare, la solicitarea acestora;
  • colectarea, monitorizarea şi publicarea pe pagina proprie de internet a rezultatelor de performanță financiară şi nefinanciara a întreprinderilor publice, pe baza indicatorilor de performanță furnizaţi de întreprinderile publice, inclusiv în tabloul de bord;
  • monitorizarea şi evaluarea performanței administratorilor întreprinderilor publice;
  • aplicarea de sancţiuni autorităţilor publice tutelare, întreprinderilor publice, persoanelor fizice responsabile şi publicarea acestora pe pagina de internet;

Și nu uitați: România și-a asumat, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), reforma companiilor de stat și numirea de management profesionist și stabil. Acum, vedem că se anunță și metode de coerciție de tipul amenzilor. Rămâne să observăm care va fi utilitatea acestei superagenții…