An de an, România se luptă cu inundațiile. Autoritățile centrale anunță intervenții și măsuri de ajutor, televiziunile prezintă imagini cu gospodării luate de ape, iar oamenii fug din fața puhoaielor și așteaptă resemnați următoarea viitură. Există însă soluții rapide și eficiente care pot limita efectele dezastrelor naturale.
De câteva săptămâni, codurile roșii și portocalii de viituri și inundații se succed rapid în România. Râurile ieșite din matcă inundă sate și comune întregi, iar aluviunile aduse blochează drumurile și căile ferate. În tot mai multe localități sunt semnalate alunecări de teren, gospodării și recolte distruse și chiar victime omenești.
Meteorologii susțin că, anul acesta, luna iunie a venit cu cantități de apă mai mari decât este normal. Iar ploile abundente, vijeliile, grindina par să fii luat, din nou, prin surprindere autoritățile. Cele locale reacționează cum pot, cu mijloacele pe care le au. Cele centrale se mobilizează, lansează avertismente și dau declarații.
De exemplu, proaspătul ministru al Mediului, Mircea Fechet, a anunțat recent că a convocat Comitetul pentru Situații de Urgență și a precizat că este pentru prima oară când se înregistrează atât de multe coduri roșii, în aceleași județe, într-un interval lung de timp, ca urmare a precipitațiilor succesive. La rândul său, premierul Marcel Ciolacu a anunțat că „Oamenii afectați de inundațiile din ultimele zile vor fi ajutați de Guvern”.
Ne-am obișnuit să reacționăm, nu să prevenim
Sunt măsuri bine-venite, justificate dar care au un păcat major – sunt reactive, respectiv sunt aplicate după consemnarea pagubelor. Eficiența ar fi fost, evident, de zeci, poate sute de ori mai mare dacă s-ar fi acționat preventiv. Însă, când se abordează acest subiect, autoritățile locale își îndreaptă privirea spre cele centrale, iar acestea fac recurs la Planul național de management al riscului la inundații și eficiența măsurilor concrete se diluează rapid.
Este inexplicabil cum, România, care este a patra țară din Uniunea Europeană în ceea ce privește riscurile de inundații, nu reușește să acționeze eficient pentru prevenirea lor. Și aceasta în condițiile în care Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) și Administrația Națională a Apelor Române (ANAR) anunță investiții anuale în valoare de 60 de milioane de euro în proiecte de management al riscului de inundații. Conform site-ului inundatii.ro, în intervalul 2017-2021 MMAP și ANAR au realizat investiții totale în valoare de aproximativ 331 milioane de euro în domeniul gospodăririi apelor, respectiv pentru prevenirea inundațiilor.
Există soluții rapide și eficiente
Prevenirea inundațiilor poate fi însă realizată nu doar prin strategii naționale și proiecte de amploare în domeniul gospodăririi apelor, ci și prin adoptarea și implementarea de soluții rapide, punctuale, capabile să stopeze invazia apelor când și acolo unde este cu adevărat nevoie.
O astfel de soluție practică, folosită pe scară largă la nivel internațional, este reprezentată de barierele inflatabile cu ajutorul cărora se pot crea în doar câteva ore diguri mobile împotriva inundațiilor. Barierele constau în două, trei sau mai multe tuburi flexibile, conectate între ele și umplute cu apă, din care se pot construi diguri mobile cu lungimea de până la 200 de metri, dar care pot fi extinse prin conectarea altor secțiuni.
Un astfel de dig mobil, cu o lungime de 1.000 de metri, poate fi instalat de o echipă de șase oameni în mai puțin de patru ore. Cu o asemenea viteză de intervenție, inundațiile pot fi controlate și dirijate încă din faza incipientă, astfel încât să genereze pagube cât mai redus posibile.
Avantajele sunt evidente:
– timp redus de instalare,
– efect minim asupra mediului,
– posibilitatea reutilizării lor,
– adaptabilitate la orice suprafață și tip de teren,
– transport rapid.
Barierele de acest tip și-au demonstrat deja eficiența în întreaga Europă și, recent, și în Italia, unde au făcut față cu succes inundațiilor de proporții care au afectat mai multe localități. În România adopția lor rămâne încă una redusă, asta deși, conform datelor MMAP și ANAR, inundațiile costă economia 140 milioane de euro pe an.
